Pe 3 iunie, creștinii ortodocși sărbătoresc pe Sfinții Constantin și Elena, un moment cu rădăcini adânci în tradițiile populare. Această zi este cunoscută și ca „Constantin al graurilor” și marchează un hotar important în calendarul lucrărilor agricole.
În trecut, această dată simboliza începutul opririi anumitor activități legate de muncile câmpului. Sărbătoarea avea un rol esențial în viața țăranilor, care își ghidau activitățile după semnificațiile populare ale acestei zile.
Sfinții Constantin și Elena sunt considerați „părinți ai Sfintei Cruci”, iar legenda spune că mama împăratului Constantin, Sf. Elena, ar fi descoperit crucea pe care a fost răstignit Iisus. În tradiția populară, ziua este asociată cu păsările, mai ales cu graurii, care își încep zborul, și este considerată o zi de hotărâre în care oamenii nu trebuiau să lucreze, pentru a evita distrugerea recoltei de păsări. În plus, sărbătoarea coincide cu finalizarea unor lucrări agricole, cum ar fi prășitul viilor, și era un moment în care păstorii stabileau unde vor fi amplasate stânele și cine va fi responsabil cu păzirea lor.
Pentru a proteja recolta și pentru a se feri de vrăji și farmece, în multe sate se aprindea un foc și oamenii stăteau în jurul lui. Animalele erau trecute prin fumul acestuia pentru a fi protejate.
Peste 97434 de femei din Moldova poartă numele de Elena.
Ileana- 65, 4197 – Ilinca, Leana – 13 sau chiar Leanca – 5, Leni – 1.
