Republica Moldova este mai aproape ca niciodată de Uniunea Europeană și are astăzi o relație de încredere cu statele membre UE, dar și cu instituțiile europene, care oferă o susținere de invidiat pentru procesele de reformă inițiate de țara noastră pentru a îmbunătăți viața cetățenilor. Declarația aparține viceprim-ministrei pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, și a fost făcută în cadrul unui interviu realizat în cadrul campaniei „Europa de lângă noi”, lansată de posturile de televizine ONE TV și STAR TV. Cristina Gherasimov a mai declarat că, în 2025, Consiliul European ar putea deschide negocierile propriu-zise cu Republica Moldova pe primul grup de capitole „Valori fundamentale”, după finalizarea evaluării legislației moldovenești în acest domeniu de către experții Comisiei Europene.
„Comisia Europeană își rezervă până la opt săptămâni să evalueze un raport de evaluare în baza acestor prezentări pe care urmează să le facem la Bruxelles pentru capitolele din cadrul grupului de capitole „Valori fundamentale”, iar în baza acestui raport al Comisiei, Consiliul poate să ia decizia să propună deschiderea negocierilor propriu-zise pentru Clusterul nr 1, pentru grupul de capitole ce țin de “Valorile fundamentale”. Asta ar putea avea loc deja în prima jumătate a anului viitor. Deja de la începutul anului viitor, 2025, dacă continuăm cu pași rapizi să realizăm acele măsuri pe care ni le-am propus, în special în planul național de aderare, putem să ne așteptăm la deschiderea primului grup de capitole.”
În prezent, Republica Moldova și UE evaluează în ce măsură corespunde legislația moldovenească cu legislația europeană, fiind deschis deja capitolul care se referă la justiție, securitate și libertate și urmează analizarea capitolului ce ține de reforma administrației publice și funcționarea instituțiilor democratice. Această etapă de negocieri, numită screening, va dura aproximativ un an de zile, susține Cristina Gherasimov, care a fost desemnată negociator-șef cu UE din partea Republicii Moldova.
„Urmează, în acest proces de negocieri, o transformare a societății noastre, a economiei noastre, urmează un proces prin care vom consolida instituțiile statului, vom dezvolta o economie funcțională, o economie competitivă și vom consolida capacitățile noastre, ale administrației publice naționale, în așa fel încât să putem face față proceselor de zi cu zi, pe care acum le are fiecare stat al Uniunii Europene. Deci, după această etapă de negocieri pe care sperăm să o finalizăm într-un pas accelerat, urmează semnarea Tratatului de aderare la Uniunea Europeană, ratificarea acestui tratat de aderare și deja devenim membru al Uniunii Europene ca stat drepturi depline. Sperăm foarte mult să fim gata pe intern, cel puțin acesta este obiectivul nostru național, până în 2030 de aderare la Uniunea Europeană.”
Referindu-se la reformele inițiate în cadrul procesului de aderare la UE, Cristina Gherasimov a menționat că, în ultimii doi ani, Republica Moldova a înregistrat progrese în procesul de deoligarhizare a statului, în procesul de reformă a justiției, de luptă contra corupției, iar acești pași au fost evaluați pozitiv de către Comisia Europeană, însă guvernarea de la Chișinău a făcut aceste reforme în primul rând pentru cetățenii moldoveni, care așteaptă curățirea instituțiilor statului. În același timp, viceprim-ministra pentru integrare europeană a mai declarat că cele mai complicate capitole în ceea ce privește realizarea reformelor țin de Mediul înconjurîtor și Agricultură.
„Capitolele mai complicate pentru Republica Moldova urmează, probabil, să fie, din experiența altor state candidate cu care am discutat pe parcursul ultimelor luni. Mediul înconjurător – este un capitol destul de complicat, pentru că urmează să ne îmbunătățim toate standardele, să le aducem la nivelul standardelor europene, să putem fi siguri că atunci când bem apa din fântână este o apă curată și nu ne afectează sănătatea, să fim siguri că avem încredere în alimentele pe care le consumăm. Toate aceste standarde sunt un proces tehnic pe care urmează să-l implementăm. Aici ne referim și la capitolele ce țin de agricultură. Acestea sunt două blocuri mari de capitole, la care urmează să lucrăm mult, pentru că ele prezintă cel mai mare volum al legislației europene vizavi de alte capitole.”
Întrebată despre beneficiile aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană pentru cetățenii moldoveni, Cristina Cherasimov a menționat că majoritatea beneficiilor social-economice vor fi resimțite pe termen mediu și lung. Totuși avantajul pe care îl va obține populația țării noastre imediat ce Republica Moldova va deveni membră UE cu drepturi depline este circulația fără restricții pe întreg teritoriul Uniunii Europene.
„Prin adoptarea acelor standarde europene, noi urmează, ca țară, să ne îmbunătățim stilul de viață, să ne îmbunătățim traiul nostru de zi cu zi. Nu este un proces care va avea loc mâine sau poimâine. Este un proces care depinde de eforturile noastre, cât de rapid urmează să implementăm aceste reforme. În același timp, o să avem acces la mai multe fonduri europene care o să ne permită la nivelul comunităților ori la nivelul primăriilor, la nivelul organizațiilor neguvernamentale, al instituțiilor de stat, să accesăm fonduri care să susțină aceste eforturi fie de crearea a noi locuri de muncă, fie de investiții într-o livadă de prune sau livadă de cireșe, să ne ajute antreprenorii să poată să acceseze o piață de 450 de milioane de cetățeni europeni, care, la fel, ar putea să se bucure de fructele noastre, de legumele noastre.”
Susținerea României pentru procesul de aderare a Republicii Moldova este resimțită de autoritățile de la Chișinău încă de la primele etape de negocieri cu UE, așa cum experții de la Chișinău se află în legătură directă cu experții români care au contribuit la aderarea României la UE în 2007.
„În același timp, Guvernul României ne susține plenar atât la nivel politic, cât și la nivel tehnic, la nivel de expertiză de care la nivel nu dispunem în anumite grupuri de lucru care se pregătesc în analiza acelor documente, acte UE și pe care urmează să le transpunem în legislația noastră națională. Pe lângă faptul că Bucureștiul ne ajută să fim auziți, să fim pe agenda Bruxelles-ului, avem tot suportul în statele membre din partea României prin ambasadele lor în aceste state membre și avem tot suportul din partea instituțiilor României, al instituțiilor publice pentru a ne ajuta să navigăm acest proces de negocieri, de pregătire a țării pentru ceea ce urmează – statutul de nostru de stat cu drepturi depline în cadrul Uniunii Europene.”
Viceprim-ministra pentru Integrare Europeană a făcut apel la cetățenii moldoveni să conștientizeze că e necesar ca fiecare să pună umărul la construirea viitorului european al Republicii Moldova.
„Integrarea europeană nu o poate face o persoană, o instituție și nici măcar un guvern. E nevoie de efortul întregii societăți, pentru că este vorba despre a ne dori să vrem această schimbare, să vrem aceste transformări care urmează ca societate. Mesajul meu este că pentru Republica Moldova nu este alternativă decât viitorul nostru european, însă depinde doar de noi cât de repede reușim noi să transformăm țara în așa fel ca să ne bucurăm plenar de toate beneficiile pe care urmează să le accesăm odată cu aderarea la Uniunea Europeană.”
Acest material jurnalistic este realizat în cadrul proiectului „Promovarea avantajelor aderării Moldovei la UE prin exemplul experienței României”, finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova. Conținutul acestui material jurnalistic nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova.
