Modificările la Codul electoral, care urmează să reglementeze organizarea alegerilor în Găgăuzia, au fost votate de Parlament în prima lectură. Proiectul de lege a fost susținut de 52 de deputați ai fracțiunii PAS. Acesta prevede ca viitorii candidați la funcția de bașcan să cunoască limba română, modifică componența Comisiei Electorale Centrale a Găgăuziei, introduce votul prin corespondență și trecerea de la sistemul electoral uninominal la cel proporțional. Totuși, alegerile programate pentru 15 noiembrie vor fi organizate, pentru ultima dată, în baza sistemului majoritar. Opoziția a criticat modificările și a refuzat să voteze proiectul de lege.
Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a admis că proiectul este examinat în regim accelerat, așa cum au semnalat anterior și reprezentanții Adunării Populare a Găgăuziei. Totuși, acesta a declarat că alegerile în autonomie ar fi trebuit organizate încă acum nouă luni, iar autoritățile centrale au încercat în repetate rânduri să ajungă la un compromis cu administrația de la Comrat, însă procesul a fost tergiversat.
,,Noi nu avem timp și parlamentul RM o să-și asume și în lumina deciziei și recomandărilor Curții Constituționale să aducem în concordanță tot cadrul legal, ca într-un final, și trebuie să facem lucrul ăsta, neapărat să dăm Găgăuziei o Adunare aleasă de cetățenii din aceasta UTA”, a afirmat Igor Grosu, președintele Parlamentului.
Deputatul fracțiunii „Alternativa”, Alexandr Stoianoglo, originar din Găgăuzia, susține că modificările limitează, într-o anumită măsură, autonomia regiunii în organizarea alegerilor. Acesta critică propunerea ca autoritățile autonomiei să desemneze doar doi membri ai Comisiei Electorale Centrale a Găgăuziei, care va avea cel puțin șapte și cel mult 11 membri.
„Toate celelalte aspecte incluse în proiectul Codului electoral ar fi trebuit să fie subiect de discuție între autonomie și autoritățile centrale. Mai mult, vă spun că susțin unele dintre inițiativele prevăzute în actualul proiect al Codului electoral. Dar, încă o dată, acestea trebuie să facă obiectul unor discuții și al unui compromis și să fie coordonate cu Adunarea Populară a Găgăuziei”, a adăugat Alexandr Stoianoglo, deputat al fracțiunii Alternativa.
Deputatul PSRM, Grigore Novac, afirmă că înțelege intenția autorităților de a asigura desfășurarea alegerilor în autonomie, însă consideră că unele modificări ar fi trebuit înlocuite cu alte instrumente legale aflate la dispoziția statului.
,,Faptul că Chișinăul dorește să intervină cu forța în autonomie nu este un lucru binevenit. Eu înțeleg toate argumentele care se aduc de câtre Chișinău, dar pentru asta avem instituțiile statului care trebuie să intervină promt în anumite situații – dacă e vorba de corupție, noi avem CNA, dacă e vorba de spălare de bani la fel avem o instituție care este finanțată din buget de stat”, a menționat Grigore Novac, deputat al fracțiunii PSRM.
Liderul fracțiunii „Partidul Nostru”, Renato Usatîi, a atras atenția că modificările vizează și regulile privind alegerea bașcanului Găgăuziei. Potrivit acestuia, unele prevederi, inclusiv obligativitatea ca un candidat la funcția de bașcan să demonstreze cunoașterea limbii române, pot limita drepturile minorității găgăuze.
,,Astăzi eu cred că trebuie să facem o mică modificare. Da este important, din momentul când bașcan este membru guvernului, el trebuie să înțeleagă ce s-întâmplă la acesste ședințe, să vie cu întrebări-răspunsuri și tot așa mai departe. Și eu cred că este destul ca să cunoască candidatul la funcția de bașcan, limba vorbită. Nu trebuie să-i cerem azi dictant în limba română și să o știe ca Eminescu, atunci nu să avem acolo un bașcan dar s-avem poet, anume din aceste motive nu sântem deacord cu toate modificările”, a subliniat Renato Usatîii, președintele fracțiunii ,,Partidul Nostru”.
Proiectul urmează să fie supus votului în lectura a doua. Acesta ar putea fi examinat în cadrul unei ședințe extraordinare a Parlamentului, planificată pentru a doua jumătate a lunii august. Pe 9 iulie, Curtea Constituțională a declarat neconstituționale prevederile din Legea privind statutul special al Găgăuziei care ofereau Adunării Populare dreptul de a constitui, organiza și administra în mod independent Comisia Electorală Centrală a autonomiei. Mandatul actualei Adunări Populare a expirat în toamna anului trecut. De atunci, data alegerilor a fost stabilită de mai multe ori, însă scrutinul nu a avut loc în urma unor decizii ale instanței. Autoritățile de la Comrat insistă ca alegerile să fie organizate în baza legislației locale, și nu a celei naționale.
