Speranța de viață în Republica Moldova este în creștere. Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, anul trecut aceasta a ajuns la aproape 73 de ani, cu 0,8 ani mai mult decât în 2024. Femeile continuă să aibă o speranță de viață semnificativ mai mare decât bărbații, diferența depășind opt ani. Medicii și sociologii pun această evoluție pe seama accesului mai bun la servicii medicale, depistării timpurii a bolilor cronice și adoptării, de către tot mai mulți moldoveni, a unui stil de viață sănătos.
Liubov Braghina, în vârstă de 86 de ani, și-a dedicat mai bine de jumătate din viață predării matematicii instruind mii de elevi. Femeia spune că secretul longevității sale este menținerea minții active. În fiecare zi, rezolvă probleme de logică și exerciții de matematică.
,,Astfel îmi mențin mintea activă. În rest, bineînțeles, sunt probleme și cu inima, și cu rinichii, am trecut de două ori prin COVID-19. În general, sunt destule dificultăți. Dar ce vreți la această vârstă?!”
,, Eu încerc să le evit. Bineînțeles că există astfel de momente. Dar înțelegeți, eu nu sunt niciodată singură. Chiar dacă locuiesc singură, nu sunt singură. Sunt mereu cu nepoții de la frați și surori.
Traian Fărâmă, în vârstă de 85 de ani, care a muncit întreaga viață pe câmp, susține că stilul de viață activ l-a ajutat să ajungă la această vârstă, dar odată cu ea au început și unele probleme de sănătătate.
”Nu trebuie să mănânc carne, fără băuturi alcoolice și trebuie să folosesc ceaiuri din ierburi pe care le știu că sunt bune de leac și nu stau flămând niciodată. Mie mi-a fost dragă să lucrez, niciodată nu am spus că nu fac un anumit lucru sau altul. Am lucrat, că trebuia să o fac, nu avea cine.”
Medicii susțin că în ultimii ani tot mai mulți oameni vin la spital pentru controale anuale, astfel ei pot depista în stadii incipiente bolile grave și le pot trata cu succes.
”S-a dezvoltat medicina, pacienții au un acces mai liber la serviciile medicale, tratamentele la bolile cronice care sunt mult mai avansate și progresează în fiecare an. Dacă vorbim de situațiile mai acute, s-au performat și serviciile medicale de urgență, vaccinările. Toate împreună, împreună cu tratamentele bolilor cronice, prevenția lor și tratamentele bolilor acute au dus la o creștere a speranței de viață. ”, a spus Irina Cabac Pogorevici, medic cardiolog, Institului de Cardiologie.
Pentru a trăi calitativ chiar și la pensie medicii spun că oamenii trebuie să renunțe la fumat, la consumul excesiv de alcool sau sedentarism.
”Refuzul de la fumat, abandonarea fumatului. Categoric încurajăm tineretul nici să nu înceapă. Evitarea consumului excesiv de alcool și mereu le spun pacienților că dacă nu pot să consume cu normă, să nu consume de loc. Noi trebuie să avem un mod cât mai sănătos de viață. Începem cu o alimentație echilibrată, ca să fie bogată în fibre, în proteine, săracă în grăsimi, mai ales cele modificate genetic, consumul redus de sare de bucătărie”, a spus Irina Cabac Pogorevici, medic cardiolog, Institului de Cardiologie.
Sociologii atrag atenția că, deși speranța de viață este în creștere, sunt diferențe între mediul urban și cel rural, iar locuitorii satelor trăiesc, în medie, cu aproximativ doi ani mai puțin decât cei din orașe.
”Cauzele în această diferență sunt cele sociale și economice. Economice că în sate sunt distanțe mai mari în sate și la specialiști. Am vorbit despre mortalitatea infantilă, că cea mai mare problemă este cu accesul și calitatea infrastructurilor și calitatea de specialiști și calitatea posibilităților de diagnostic, dar contează și calitățile de venit pentru că în 2025, rata sărăciei monetare la noi este undeva 28 în mediul rural și 22 în mediul urban.”, a spus Alexandr Mahuchin, doctor în științe sociologice.
Între timp, moldovenii vin cu propriile versiuni privind motivele ce stau la baza creșterii speranței de viață.
”Sistemul de sănătate s-a dezvoltat și asta a dus la tratamente de calitate pentru cei bolnavi.”
”Tot este, fel de fel, ce vrei, banane, anul împrejur, mere, toate fructele. Când era la sovietici, mâncai toamna și gata. Mâncai harbuz în august, gata o să mănânci la anul viitor. Dar acum, tot este.”
”Poate și de la sport că avem multe locuri frumoase în Chișinău unde se poate de folosit timpul liber pentru sănătate. Sunt bazine, tobogane, inclusiv pentru persoanele în etate.”
Datele ultimului recensământ arată că în Chișinău locuiesc cele mai multe persoane de peste 80 de ani, adică aproape 15 mii de vârstnici. Republica Moldova îmbătrânește, dar pare că o face mai frumos și mai lent decât în deceniile trecute. Realitatea pe care o vedem zilnic pe străzi vine să confirme că oamenii în vârstă sunt mai activi și mai prezenți în viața comunității.
