Astmul bronșic, o boală cronică, care provoacă dificultăți de respirație, este diagnoza pe care o primesc din ce în ce mai mulți moldoveni. Potrivit datelor Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, anul trecut 11.500 de persoane au fost diagnosticate cu această afecțiune, cu aproape 800 mai multe decât în 2023. Printre bolnavi se numără și copii, iar specialiștii atrag atenția că cei născuți prin operația de cezariană sunt mai expuși riscului de a dezvolta această maladie.
La Institutul Mamei și Copilului din Chișinău, anual, sunt diagnosticați în jur de 500 de copii cu astm bronșic. În Secția de alergologie am întâlnit-o pe Eliza Zbîrnea, în vârstă de zece ani, care suferă de această boală de la doar un an. Mama fetei, Olga, povestește că prima criză a fetiței a apărut după o afecțiune inflamatorie a pielii. Iar de atunci, în fiecare an, odată cu începutul sezonului virozelor, riscul unei crize de astm crește.
”Începe cu un pic de nas înfundat și o tusă ușoară, care apoi debutează într-o tusă măgărească, tușind într-una.”
Femeia mai spune că fiica sa a moștenit predispoziția pentru această boală cronică de la ea. În cazul ei, însă, astmul bronșic a intrat în remisie, iar simptomele au dispărut.
”În cazul meu, a trecut la opt ani. Știu că nu frecventam grădinița, foarte rar mă duceam și știu că tot eram internată, atunci îmi pare că doctorii puneau ofelin, dar tot crize de acestea, de înădușeală aveam.
Potrivit medicilor, numărul copiilor diagnosticați cu astm bronșic este în creștere, în deosebi, în mediul urban. Printre factorii care pot favoriza apariția sau agravarea bolii se numără poluarea aerului sau expunerea la diferiți alergeni. Specialiștii atenționează că și nașterea prin cezariană reprezintă un risc pentru copil să dezvolte alergii.
”Bolile alergice, inclusiv ASTM-ul bronșic, se dezvoltă la persoane cu o predispunere ereditară către diferite afecțiuni alergice. Este foarte important modul de naștere. Cu cea mai mare părere de rău, copii născuți prin metoda operației cezariene, au șanse mult mai înalte de a dezvolta boli alergice comparativ cu cei născuți pe cale naturală. Este foarte importantă alimentația naturală. De asemenea, este o metodă de prevenție al alergizarii organismului, infecțiile fracvente, fie respiratorii, chiar și gastrointestinale.”, a spus Tatiana Gorelco, medic-pediatru al Institutului Mamei și a Copilului.
Astmul bronșic afectează nu doar copiii, ci și adulții. Potrivit datelor Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, în fiecare an sunt înregistrate aproape 300 de cazuri noi de îmbolnăvire în rândul acestora.
Ruslan, în vârstă de 47 de ani, suferă de astm bronșic de peste trei decenii, iar primele simptome au apărut la vârsta de 13 ani după o pneumonie care i-a afectat ambii plămâni. De atunci, când apar primele simptome ale unei viroze de sezon, încep și atacurile de astm, iar bărbatul este nevoit să folosească un inhalator.
” Prima criză am avut-o la 13 ani, după o pneumonie bilaterală. M-am îmbolnăvit grav și atunci am aflat pentru prima dată ce înseamnă astmul. Am luat salbutamol. Astmul a început să se manifeste mai puternic la 35 de ani. Simțeam că respir greu, că îmi este dificil să urc scările și să muncesc. Am mers la medic, iar acesta mi-a spus că trebuie să fac investigații.”
Medicii îi îndeamnă pe cei care asistă la o criză de astm să solicite imediat ajutor medical, dacă persoana afectată nu are la îndemână un inhalator.
”Dacă pacientul nu are un preparat de urgență, omul poate merge la farmacia din apropiere să îl ia, dacă nu, să solicite de urgență la 112, dar prima recomandare ar fi să solicite 112 și după să ia un inhalator, pot deschide geamurile, pacientul poate să ia poziția auxiliară de ajutor când punem mâinile fixate în pat sau în masă și atunci încep a participa mușchii auxiliari la respirație și îl ajută un pic, dar totuși medicația de urgență trebuie administrată.”, a spus Mihaela Chiosa, alergolog la Institutul de Pneumologie ”Chiril Draganiuc”.
Potrivit ANSP, de la începutul anului, peste 8.400 de persoane au fost diagnosticate cu astm bronșic.
