Primii kilometri de autostradă din Republica Moldova vor fi o extensie a Autostrăzii Unirii, care va trece pe Podul de Flori de la Ungheni, declară Ambasadorul României în Republica Moldova, Cristian-Leon Țurcanu, care susține că termenul de dare în exploatare a podului, anunțat pentru luna iulie, este unul realist. Într-un interviu acordat pentru ONE TV, diplomatul a vorbit despre unul dintre cele mai importante proiecte strategice dintre Republica Moldova și România, care va conecta direct Republica Moldova la infrastructura rutieră europeană și la marile coridoare de transport din Uniunea Europeană.
Ambasadorul României afirmă că viitorul pod rutier peste Prut va reduce timpul de așteptare în frontieră, va facilita transportul de mărfuri și circulația cetățenilor și va crea noi oportunități economice pentru ambele state. Potrivit lui Cristian-Leon Țurcanu, Podul de Flori de la Ungheni reprezintă nu doar un proiect de infrastructură, ci și o conexiune strategică dintre Republica Moldova, România și spațiul european.
În cadrul interviului realizat de Ana Butnariuc, Directorul de Știri ONE TV, diplomatulromân a abordat și alte subiecte majore, inclusiv securitatea energetică a Republicii Moldova, sprijinul oferit de România în timpul crizelor provocate de războiul din Ucraina, modernizarea Portului Internațional Liber Giurgiulești, procesul de aderare la Uniunea Europeană și cooperarea dintre Chișinău și București în domeniul securității și infrastructurii strategice.
Ana Butnariuc: Relația dintre Republica Moldova și România nu este doar una strategică, la nivel politic și economic. Este una specială. Guvernul de la Chișinău a decis să creeze în cadrul Ministerului Afacerilor Externe o structură nouă, și anume un serviciu al relațiilor cu România, o structură dedicată cooperării mai eficiente dintre cele două țări.
Domnule Ambasador Cristian-Leon Țurcanu, cum ar putea o astfel de structură administrativă să impulsioneze relația dintre Chișinău și București, să accelereze proiectele dintre cele două țări românești?
Cristian-Leon Țurcanu: Aș începe prin a spune că e o decizie binevenită, este o decizie foarte pragmatică, aș spune și o decizie până la urmă normală. Valențele instituționale au existat dintotdeauna în cadrul relației, pentru că până la urmă instituțiile fac cea mai mare parte din treabă. Faptul că la nivelul Ministerului Afacerilor Externe se înființează acest serviciu dedicat relației cu România arată faptul că facem noi pași concreți spre o relație mai aprofundată, spre o relație mai strânsă. Iar un astfel de serviciu are menirea foarte birocratică de a asigura o mai bună coordonare, dacă doriți. La nivelul instituției respective, dar și în raport cu alte instituții.
În România, la nivelul Ministerului Afacerilor Externe de la București, există o direcție pentru relația cu Republica Moldova și mai există și Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova, departament care funcționează în cadrul Guvernului. Cele două entități au roluri diferite. Cea din cadrul Ministerului Afacerilor Externe coordonează întreaga relație bilaterală care există între România și Republica Moldova. Departamentul se dedică implementării de proiecte în domeniul culturii, în domeniul educației și așa mai departe. Deci, încă o dată, e o decizie foarte binevenită și așteptăm să lucrăm și mai intens cu sprijinul acestui serviciu.
Ana Butnariuc: Domnule Ambasador, agresiunea Federației Ruse împotriva Ucrainei a avut efecte directe și în Republica Moldova, atât în contextul crizei energetice, în urma atacurilor asupra liniei Vulcănești-Isaccea, precum și în contextul crizei ecologice, în urma atacurilor asupra Hidrocentralei de pe Nistru și anume poluarea râului Nistru.
România a salvat Republica Moldova la propriu pentru a nu rămâne în întuneric și fără apă potabilă. Cum s-a realizat coordonarea pentru rezolvarea acestor crize dintre autoritățile din România și cele din Republica Moldova? Cât de complicate au fost aceste intervenții și cum s-a reușit pentru a oferi acest sprijin?
Cristian-Leon Țurcanu: Sunt două exemple pe cât de nefericite și pe cât de triste, dar care oferă o imagine foarte clară a ceea ce înseamnă război, a ceea ce înseamnă o agresiune ilegală și nelegitimă dusă împotriva unui stat vecin și prieten și care are efecte directe asupra Republicii Moldova, dar și asupra întregii regiuni.
Iar aceste două incidente, aceste două agresiuni, că despre astea este vorba, îndreptate împotriva Ucrainei și nu numai, puteau să aibă un impact negativ direct asupra a foarte multor cetățeni. Și puteau să afecteze două elemente vitale din viața noastră modernă: apa și electricitatea. Și știți și dumneavoastră la fel de bine ca noi toți că e foarte dificil fără electricitate în ziua de astăzi. În ambele situații, România a venit imediat să ajute, să ofere asistență.
În cazul incidentului de pe Nistru a fost un test de viteză, un test de coordonare, un test de sincronizare. Și un test de solidaritate, în primul rând. La nivelul instituțiilor care se ocupă de acest domeniului mediului și al apelor, există protocoale de cooperare, protocoalele există de mulți ani, deci mecanismele birocratice există. Totodată există relații foarte bune între conducerile și lucrătorii din cele două țări din aceste instituții responsabile de domeniu, astfel că a fost relativ facil să intervenim.
Ana Butnariuc: Chiar din prima zi, așa cum au menționat autoritățile moldovenești…
Cristian-Leon Țurcanu: … chiar din prima zi, de îndată ce colegii din Republica Moldova au pus mâna pe telefon și au spus că avem nevoie de asta, de asta și de asta. Am adus specialiști, am adus echipamente, s-a lucrat în comun cu echipele din Republica Moldova, ulterior a venit sprijin și din partea altor state din Uniunea Europeană, inclusiv prin mecanismul european de cooperare în astfel de situații care a fost declanșat.
În ceea ce privește incidentul de la linia electrică, primul lucru care s-a făcut a fost să se activeze cele patru linii de joasă tensiune care traversează Prutul și astfel s-a putut stabiliza sistemul energetic din Republica Moldova și s-a putut evita un blackout foarte, foarte serios care ar fi afectat țara. Mai departe, Ministerul Energiei din Republica Moldova împreună cu Ministerul Energiei din România au luat toate măsurile tehnice necesare pentru echilibrarea sistemului și pentru asigurarea volumelor de electricitate care să compenseze pierderile cauzate de defecțiunile de pe linia atacată de Federația Rusă.
Ana Butnariuc: Reziliența energetică a Republicii Moldova ar putea crește odată cu interconectarea cu România pe linia electrică Vulcănești-Chișinău, un proiect așteptat în acest an și care ar reduce semnificativ vulnerabilitățile sistemului energetic, mai ales în condițiile în care în orice zi o dronă ar putea din nou să perturbeze atât sistemul energetic al Ucrainei, cât și al Republicii Moldova, dar și ar putea să ieșim din dependența, ca să zicem așa, de centrala MGRES, care se află în stânga Nistrului. În acest context, ce rol își asumă România în sprijinirea stabilității energetice regionale și a Republicii Moldova?
Cristian-Leon Țurcanu: E un rol pe care România deja și l-a asumat de mai mulți ani de a contribui efectiv la asigurarea independenței energetice și mai ales la securitatea energetică a Republicii Moldova. Proiectele pe care le-ați menționat fac parte din această strategie comună. Haideți să nu uităm de gazoductul Iași-Ungheni, de exemplu, care a fost un mare pas înainte în asigurarea unei aprovizionări sigure și predictibile cu gaz.
Acum discutăm de electricitate și de conexiunea dintre Vulcănești și Chișinău, care, odată finalizată, va asigura că electricitatea de proveniență europeană, deci de proveniență sigură, poate să ajungă din România până la Chișinău. Această linie a fost proiectată și pentru evitarea MGRES, ca să putem avea predictibilitate, ca populația din Republica Moldova să nu poată fi obiectul unui șantaj și să ne asigurăm că toate funcțiile societății și ale comunităților pot să curgă la o calitate bună și, din nou, predictibilă în fiecare zi.
În completarea acestor proiecte, mai avem în vedere construcția încă a unei linii de înaltă tensiune, Suceava-Bălți, care din nou va veni să completeze această hartă de infrastructură energetică prin acoperirea părții de nord a Republicii Moldova și mai sunt alte proiecte care sunt într-o fază mai incipientă, dar care au ca obiectiv exact același lucru, întărirea securității și independenței energetice a Republicii Moldova.
Ana Butnariuc: Ați menționat într-o declarație că energia devine un instrument de presiune și destabilizare. Cum schimbă această realitate modul în care statele își gândesc cooperarea și strategia energetică?
Cristian-Leon Țurcanu: Cred că declarația mea nu mai e de actualitate deja, deoarece energia a devenit o armă și energia este exploatată ca instrument de presiune și nu doar în zona noastră, vedem și în alte părți ale lumii cum se întâmplă acest lucru. Cel mai important lucru cred că este să cooperăm, să lucrăm împreună și să construim proiecte care să ne poată asigura independență și securitate energetică, să putem să ne aprovizionăm cu energie din surse sigure și de la entități oneste, de la entități care nu văd acest produs ca pe un instrument de presiune, care nu utilizează acest produs, energia, ca armă. Cam asta ar fi, pe scurt, ceea ce trebuie să facem și cred că trebuie să continuăm proiectele deja începute și să dezvoltăm altele noi, mai ales în direcția energiilor regenerabile, în direcția stocării energiei produse din surse regenerabile.
Ana Butnariuc: Domnule Ambasador, vreau să vă întreb în ce măsură această colaborare pentru stabilitate și securitate energetică este mai facilă și mai ușor de obținut în cadrul Uniunii Europene față de situația în care un stat nu este în cadrul Uniunii Europene?
Cristian-Leon Țurcanu: Uniunea Europeană, în primul rând, este o familie. Unii vor să-i spună un club. Un club în care ne ajutăm unii pe alții și ne asigurăm unii pe alții că viața poate să decurgă în condiții foarte bune și împreună construim un set de jaloane și un fundament, până la urmă, pentru prosperitate și dezvoltare economică.
Utilizarea standardelor europene, utilizarea cadrului legal oferit de Uniunea Europeanănu vine decât să îți întărească propria capacitate de a te dezvolta și de a face parte din această familie, din toate punctele de vedere, atât când vine vorba de protecția drepturilor consumatorilor, până la comerț, până la dezvoltarea IT, până la protecție împotriva amenințărilor cibernetice, până la acces egal la resurse energetice și nu doar egal, dar și la prețuri corecte.
Ana Butnariuc: Colaborarea strategică în domeniile infrastructurii energetice și de transport a fost și pe agenda discuțiilor recente, care au avut loc la București, dintre prim-ministrul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, și prim-ministrul României, Ilie Bolojan. Unul din proiectele majore în acest sens este construcția Podului de Flori de la Ungheni, un pod rutier mai mult decât special și strategic, având în vedere și faptul că va asigura legătura cu autostrada Unirii și o autostradă care ar urma să fie construită de la Ungheni spre Chișinău. Ce provocări presupune realizarea acestui proiect important de infrastructură și cât de realist este termenul de finalizare anunțat, și anume luna iulie?
Cristian-Leon Țurcanu: E un proiect foarte complex și e un proiect care are și o valență simbolică. Și iată că faimosul Pod de Flori devine un pod real, un pod din beton, un pod care ne va apropia și mai mult. E vorba de o interconexiune strategică din mai multe puncte de vedere. Fie că vorbim de un cetățean obișnuit, care astfel va putea să treacă în condiții mult mai bune Prutul, va putea să ajungă foarte repede la Iași, poate să călătorească mai departe în Uniunea Europeană, dar vorbim și de marfă, vorbim și de operatori economici, vorbim de timp mai scurt de așteptare în frontieră și, până la urmă, vorbim de autostradă, pentru că acest pod va fi efectiv autostradă.
Și ceea ce mă bucură este că primii kilometri de autostradă din Republica Moldova vor fi, în esență, o extensie a autostrăzii Unirii, Autostrada A8, care pe acest pod va trece până aici, în Republica Moldova. Lucrurile merg foarte bine. Vreau să vă spun că șantierele sunt inspectate periodic, atât de responsabili din România, cât și din Republica Moldova. Și cred că termenul de finalizare este realist.
Ana Butnariuc: Așteptăm.
Cristian-Leon Țurcanu: Și eu aștept cu foarte mare interes.
Ana Butnariuc: Cât de important este acest proiect pentru integrarea Republicii Moldova în marile coridoare de transport europene și care credeți că va fi impactul asupra relațiilor bilaterale dintre Republica Moldova și România după darea în exploatare a acestui pod, dar și după prelungirea autostrăzii spre Chișinău?
Cristian-Leon Țurcanu: Este esențial, pentru că este o racordare directă la coridor de transport european. Deci odată ce acest pod va fi finalizat, se va putea intra pe autostradă, după care, prin conexiunile oferite de autostrăzile finalizate sau în curs de finalizare din România, deja putem ajunge la Budapesta, la Viena și mai departe în restul Uniunii Europene și, repet, cu beneficii atât pentru oameni, cât și pentru operatorii economici.
Ana Butnariuc: Războiul din Ucraina a pus o presiune mare asupra frontierei moldo-române. Traficul de mărfuri și de pasageri a crescut considerabil. Vreau să vă întreb cum apreciați colaborarea moldo-română în ceea ce privește managementul comun al frontierei, având în vedere și provocările de securitate care există, dar și urmărirea unui obiectiv de a reduce timpul de așteptare pentru trecerea frontierei.
Cristian-Leon Țurcanu: Cooperarea pot să vă spun că este extraordinar de bună, pentru că odată ce s-a declanșat invazia rusească din Ucraina și au început problemele pe care le-ați menționat, primele lucruri au fost, haideți să vedem ce putem face, să ușurăm trecerea frontierei, în același timp să păstrăm și să respectăm criteriile de securitate atât de importante în ziua de astăzi.
S-a analizat situația din teren, au fost suplimentări de personal, s-a adoptat controlul comun în frontieră, ceea ce a fost un pas extrem de important, iar cooperarea dintre Poliția de Frontieră Română și cea a Republicii Moldova din punctele de trecere a frontierei este esențială, pentru că ei se coordonează în timp real și își adaptează modul de lucru în funcție de situația din punctele de trecere a frontierei. Bineînțeles, câteodată există și sincope, ca peste tot, dar în ultimii ani am constatat o îmbunătățire foarte, foarte semnificativă a fluxurilor și a modului în care se gestionează în comun trecerea prin punctele de trecere de frontieră comună pe care le avem.
Ana Butnariuc: Acum avem la Leușeni-Albița, avem practic pe partea moldovenească, practic nu mai stau polițiștii de frontieră, stau pe partea României, pe celălalt mal al Prutului. Vreau să vă întreb dacă acest mecanism a dat anumite rezultate care determină extinderea și la alte puncte de trecere.
Cristian-Leon Țurcanu: A dat rezultate foarte bune, mai bune decât cele așteptate. Au scăzut timpii de așteptare, chiar dacă unii se plâng în continuare Statisticile arată că timpii de așteptare sunt în continuă descreștere, iar acest model este replicat, urmează să fie replicat la cât mai multe puncte de trecere a fronterei. Totuși nu este simplu, pentru că este vorba de o coordonare și o sincronizare a sistemelor tehnice, a bazelor de date, a echipelor care lucrează în teren.
Există și probleme de natură logistică. Efectiv, unde stau vameșii, unde stau polițiștii în punctele de trecere a frontierei și toate aceste lucruri sunt avute în vedere și în cadrul proceselor de modernizare a logisticii din aceste puncte de trecere a frontierei. Pentru noul pod, pe care sper să putem trece din vara acestui an, aceste lucruri au fost luate în considerare deja din faza de proiectare, astfel că vom avea aici, la acest Pod de Flori, cel mai modern punct de trecere a frontierei dintre România și Republica Moldova.
Ana Butnariuc: Un alt subiect ține de Portul privat Giurgiulești, care a fost preluat de Portul Constanța în urma unei tranzacții de cumpărare de la BERD. Ce oportunități deschide această schimbare pentru dezvoltarea economică a Republicii Moldova și ce rol ar putea juca acest port în noua arhitectură economică regională, inclusiv în contextul reconstrucției Ucrainei?
Cristian-Leon Țurcanu: Mă bucur mult că ați menționat Portul privat Giurgiulești. Pentru că am citit în foarte multe locuri o serie de informații cu adevărat false că estevorba de portul de stat. Nu, nu este vorba de portul de stat. Portul de stat de la Giurgiulești rămâne în proprietatea Republicii Moldova. Aici a fost vorba de o achiziție privată a unui port privat, așa-numitul Port Internațional Liber Giurgiulești, care a fost achiziționat de Portul Constanța de la BERD.
Această achiziție este una care, din punctul meu de vedere, are o valoare strategică foarte importantă pentru Republica Moldova, pentru România, pentru Ucraina și, în esență, pentru întreaga regiune. Pentru că odată ce Portul Internațional Liber Giurgiulești intră în administrarea Portului Constanța, el va intra în administrarea celui mai mare port de la Marea Neagră, un port care operează după standarde europene. Asta înseamnă că Republica Moldova va fi direct conectată la acest mare port european de la Marea Neagră, înseamnă o extensie, dacă doriți, a traficului fluvial către Marea Neagră, dinspre Republica Moldova, dar și invers. Ce marfă sosește în portul Constanța, poate fi transportată în barje, după care poate să fie transportată la Giurgiulești, de unde există conexiuni rutiere, conexiuni feroviare către teritoriul Republicii Moldova, dar și către Ucraina.
Achiziția asta și modernizările care vor avea loc, pentru că România intenționează să investească serios în modernizarea facilităților de la Giurgiulești, vin în beneficiul atât aloperatorilor economici din Republica Moldova, care vor avea oportunități mult mai eficiente din punct de vedere al costurilor, să-și exporte marfa nu doar în Uniunea Europeană, ci și pe alte piețe, pentru că Constanța, fiind port maritim, are acces pe rute internaționale mai îndepărtate, dar și pentru companii din Uniunea Europeană care vor participa la procesul de reconstrucție a Ucrainei.
Procesul de reconstrucție a Ucrainei va fi unul complicat și unul de durată, un proces care va implica volume considerabile de oțel, de materiale de construcții care vor trebui transportate. Iar această conexiune, Constanța-Giurgiulești, oferă o excelentă oportunitate pentru aceste infrastructuri pentru că asigură legătură directă cu zona de sud a Ucrainei și astfel vor fi degrevate, de exemplu, conexiunile rutiere prin România și Republica Moldova și cele feroviare și cu toții știm că transportul maritim și fluvial are un cost mult mai scăzut și mai puțin poluant decât transporturile rutiere, de exemplu.
Ana Butnariuc: Vreau să încheiem subiectele care țin de domeniul economic prin a vă întreba, care sectoare, considerați că, au cel mai mare potențial de creștere în relația economică? Noi acum avem investiții în valoarea de 300 de milioane de dolari, investiții românești în economia Republicii Moldova și peste 1.700 de întreprinderi cu capital român active, care activează aici, în Republica Moldova.
Care sectoare le vedeți cele mai potente pentru creștere și ce ar trebui să se facă pentru a crește și mai mult interesul investitorilor din România pentru a investi aici, în Republica Moldova?
Cristian-Leon Țurcanu: Cred că putem vorbi cu siguranță de zona de energie. Energia e o problemă a noastră a tuturor, cu toții consumăm energie, este nevoie de energie. Energie regenerabilă, unde Republica Moldova are o capacitate însemnată de dezvoltare, nu doar pentru producție, vorbim și de stocare, pentru că stocarea este esențială în zilele noastre. Putem vorbi de zona de IT. Există deja multe companii din România care folosesc avantajele oferite de Moldova IT Park, de exemplu.
Putem discuta de industria de procesare, pentru că Republica Moldova rămâne în continuare un foarte important producător în domeniul agriculturii, însă este nevoie de dezvoltarea capacităților de procesare. Republica Moldova nu trebuie să fie un exportator de materie primă, pentru că aici există și capacitate, există și know-how, există și expertiză de procesare, de realizare a unor produse cu valoare adăugată care să devină marfă de export de succes pentru Republica Moldova.
De ce au nevoie investitorii? Și aici n-aș vorbi doar de investitorii români, ci de investitorii de oriunde ar proveni ei. Au nevoie de claritate și predictibilitate fiscală, au nevoie de reglementări simple, de reglementări care să fie și în beneficiul companiilor și au nevoie de un sistem de justiție curat și funcțional. Astea sunt niște elemente de bază absolut necesare oricărui investitor și cred că ați discutat cu suficient de multe companii sau reprezentanți de companii care să vă spună când mă duc să investesc într-o țară vreau să știu că dacă am o problemă se rezolvă în justiție, fără intervenții, fără presiuni și se dă o soluție corectă. Vor să știe că nu se schimbă de la un an la altul zona de fiscalitate, taxele, impozitele și așa mai departe. Aceste lucruri sunt esențiale și pentru investitorii care se uită din România înspre Republica Moldova și aici, din nou, nu vorbim doar de investitori din România, dar și de extensii ale unor companii internaționale prezente în România, că ăsta este unul din marile avantaje pe care le are Republica Moldova. Companiile deja prezente în România se uită cu interes dinspre România, spre Republica Moldova.
Ana Butnariuc: Bănuiesc că nu este vorba de companii care caută, așa cum a fost o perioadă îndelungată, mână de lucru ieftină…
Cristian-Leon Țurcanu: Dar nu cred că mai e cazul în Republica Moldova de mâna de lucru ieftină. Mâna de lucru în Moldova începe să fie plătită din ce în ce mai bine. Din punctul meu de vedere, nu la nivelul calității oferite de munca respectivă. Sper că lucrurile acestea se vor corecta odată cu creșterea dezvoltării economice. Nu. Investitorii se uită aici la calitatea muncii care se obține, la calificare, la valoarea resursei umane. Se uită la resursele care există și care pot fi multiplicate și care pot fi utilizate din nou pentru obținerea de profit, dar nu m-aș referi la profitul companiei în sine, ci la profitul societății și al comunității. Pentru că știm cu toții foarte bine, un investitor serios, un investitor care are un plan pe termen lung, nu vine să obțină profituri imediate, vine să construiască în comunitate, să construiască în societate, pentru că dezvoltarea fiecărei comunități înseamnă dezvoltare economică și înseamnă profit pe termen lung și pentru investitor.
Ana Butnariuc: Domnule Ambasador, ați menționat recent sprijinul României pentru procesul de convergență a raioanelor de Est în cadrul spațiului constituțional al Republicii Moldova, adică apropierea treptată a regiunii care deocamdată nu se află sub control constituțional. În acest context, ce rol ar putea juca un fond de convergență? Cum ar putea contribui această apropiere a acestui teritoriu care are multiple probleme din cauza că nu se află sub control constituțional?
Cristian-Leon Țurcanu: Problemele care trebuie rezolvate în raioanele de Est, dezvoltarea economică, creșterea nivelului de trai, pensii, salarii, lucruri obișnuite, necesită fonduri. Iar un astfel de fond de convergență cred că este în măsură să asigure un sprijin pentru toate aceste procese, care unele sunt deosebit de complicate, dar care au ca obiectiv final ca nivelul de trai din raioanele de Est să fie la fel ca pe malul acesta al Nistrului. În esență, ce înseamnă de fapt? Înseamnă ca standardele europene care se aplică în mare parte deja aici, pe acest mal al Nistrului, armonizarea legislativă să fie aplicabilă și în raioanele de Est. Și dacă ne gândim cu atenție, până la urmă, majoritatea covârșitoare a exporturilor provenite din raioanele de Est ale Republicii Moldova se duc în Uniunea Europeană, nu se duc în altă parte. Și atunci echilibrarea și șansa ca oamenii de pe celălalt mal al Nistrului să aibă o viață mai bună, cred că depinde în mare măsură de o serie de măsuri ale autorităților de la Chișinău, dar inclusiv de acest fond de convergență.
Ana Butnariuc: … care înseamnă, de fapt, bani. Și înțelegem că România este pregătită și dispusă să contribuie financiar la această apropiere și reducerea diferențelor.
Cristian-Leon Țurcanu: Acest fond de convergență este în fază de creare, dacă doriți. Este o inițiativă a autorităților constituționale de la Chișinău. Face parte dintr-un program mai amplu de creștere a nivelului de trai al cetățenilor de pe celălalt mal al Nistrului, în esență, și noi considerăm că suntem datori să sprijinim autoritățile constituționale de la Chișinău în aceste eforturi de a asigura un standard de viață cât mai bun pentru toți cetățenii Republicii Moldova.
Ana Butnariuc: Ați mers des în autonomia găgăuză și în alte regiuni pentru a susține demersurile de popularizare a limbii române, a culturii românești. Cum apreciați evoluțiile în ceea ce privește nivelul de cunoaștere a limbii române în localitățile din autonomia găgăuză și în alte localități în care locuiesc compact minorități etnice?
Și ce se poate de făcut pentru a fi obținute rezultate mai bune? Întreb pentru că România are o experiență foarte bună pentru a integra în societate minoritățile etnice.
Cristian-Leon Țurcanu: Da, ați remarcat bine. Călătoresc, într-adevăr, foarte mult și am încercat să călătoresc în toate zonele Republicii Moldova și aș putea spune că am fost în toate raioanele, deja mai puțin în raioanele de Est. Am avut ocazia să discut cu oameni simpli, cu lideri locali din diverse zone politice și de diverse etnii, vorbitori de diverse limbi. Noi aici vedem o problemă care există de foarte mult timp și o perioadă îndelungată. Nu au fost luate măsurile corecte pentru a fi corectată în ultimii ani, însă vedem decizii corecte, măsuri corecte și vedem o dezvoltare pozitivă. Și aici mă refer la programele guvernamentale de învățare a limbii române pentru alolingvi și e vorba de diferite grupe de vârstă, profesii și așa mai departe.
Am constatat cu foarte mare plăcere o creștere a numărului de înscrieri ale elevilor în clasa I cu predare în limba română și am văzut lucrul acesta chiar la Comrat, de exemplu, la Ciadîr-Lunga și la Vulcănești. Asta înseamnă că oamenii înțeleg, părinții înțeleg că e absolut normal să vorbești limba oficială a țării în care trăiești. Unde mai pui că e o limbă europeană, o limbă care-ți oferă acces la universități europene și o limbă care-ți oferă acces la oportunități în angajare, în câmpul muncii, odată ce copilul devine adult.
După cum ziceam, necunoașterea limbii române e o problemă veche și în mod evident își are originea în politicile de rusificare duse de autoritățile sovietice, politici care nu au fost până la urmă doar de rusificare, au fost și de deznaționalizare a etniilor minoritare. Ceea ce, din punctul meu de vedere, din punctul de vedere cultural, este cu adevărat dramatic, pentru că avem comunități entice minoritare, în care nu se vorbește limba proprie. Pentru că nu au învățat-o și riscă să se piardă.
Ana Butnariuc: Ceea ce nu se întâmplă, apropo, în România.
Cristian-Leon Țurcanu: Ceea ce nu se întâmplă, într-adevăr, în România. Și m-am bucurat să văd școli și grădinițe cu predare multilingvă. Am fost la o grădiniță la Comrat, unde procesul de predare are loc în limba română, în limba găgăuză și în limba rusă. Este o comunitate rusească semnificativă. E foarte important ca limbile minorităților să nu se piardă, pentru că minoritățile își au un rol esențial în fiecare societate și, de-a lungul istoriei, au contribuit la dezvoltarea societății și la formarea tezaurului de tradiții pe care o societate le are. Dar, într-adevăr, în România nu s-a întâmplat acest lucru.
În România, pe lângă necesitatea cunoașterii limbii oficiale, a limbii române, obligativitatea utilizării limbii române în anumite situații și contexte, în paralel, a existat și există un sistem de protejare a identității limbii și tradițiilor persoanelor aparținând minorităților etnice. Astfel că există școlarizare în limba maternă în toate ciclurile de școlarizare finanțate de stat, există libertatea utilizării limbii materne în diverse contexte sociale, oficiale și așa mai departe. În România avem un exemplu foarte bun de echilibru între tot ceea ce înseamnă limba oficială, limba de stat, funcționarea instituțiilor statului la parametrii corecți în diferite zone și păstrarea identității și valorilor culturale aparținând fiecărei grupe minoritare.
Ana Butnariuc: În contextul problemelor de securitate din regiune, provocate de invazia Rusiei în Ucraina, cât de mult contează stabilitatea și securitatea în avansarea parcursului european? Și în ce măsură blocarea negocierilor de pace în Ucraina ar putea să tergiverseze cumva inițierea acestor negocieri de aderare la Uniunea Europeană, atât pentru Ucraina, cât și pentru Republica Moldova?
Cristian-Leon Țurcanu: Din păcate, efectele negative ale acestui conflict depășesc mult granițele Ucrainei și afectează, până la urmă, întreaga Europă în anumite grade și din puncte de vedere diferite. Parcursul european al Republicii Moldova este un parcurs pe care Republica Moldova și l-a ales, cu o susținere convârșitoare de la nivelul populației și această alegere, din punctul meu de vedere, trebuie respectată obligatoriu de toți actorii.
Procesul de aderare în sine este un proces dificil, complex, care cere foarte mult efort și foarte multe resurse. Acum, în ultimii ani, vedem că Republica Moldova este un adevărat campion, un elev model în ceea ce înseamnă îndeplinirea benchmark-urilor și înregistrării de progrese pe obiectivele care sunt setate. Este foarte important ca aceste progrese să fie recunoscute și este foarte important ca tot ceea ce a realizat până acum Republica Moldova, tot ce au realizat până acum autoritățile pro-europene de la Chișinău să fie evaluate în meritul lor propriu.
Dincolo de aceste aspecte, România și nu doar România, dar cred că România, până la urmă, a fost cel mai vocal susținător al Republicii Moldova în plan european și nu numai, a oferit foarte mult sprijin politic, a câștigat sprijin politic din partea altor state pentru Republica Moldova. Este esențial ca acest sprijin politic să fie adus în concret și transformat în rezultate. Deci deschiderea există. Dorința de a evalua rezultatele reale obținute în procesele de reformă există, e nevoie de muncă acum, de menținerea unui ritm susținut și de eforturi foarte, foarte serioase pentru atingerea obiectivelor care au fost setate.
Ana Butnariuc: Atât președintele României, Nicușor Dan, cât și prim-ministrul român, Ilie Bolojan, au reiterat sprijinul pe care România îl oferă și îl va oferi în continuare pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Odată cu începerea propriu-zisă a negocierilor dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană, și nu mă refer aici doar la cele tehnice, care sunt etapele decisive în următoarea perioadă și cum ar putea România să ofere acest sprijin pentru depășirea acestor provocări.
Cristian-Leon Țurcanu: Au fost două aspecte hotărătoare. Unul, deschiderea oficială a negocierilor și pentru atingerea acestui obiectiv România face eforturi susținute și foarte, foarte complexe. În esență, e un avocat real al Chișinăului pe lângă toate cancelariileoccidentale și instituțiile de la Bruxelles, după care, după cum ziceam și mai devreme, trebuie rezultate.
Ana Butnariuc: Și cum vedeți acest ritm al eforturilor de la Chișinău?
Cristian-Leon Țurcanu: Ritmul e bun. Și nu spun eu asta pentru că locuiesc aici și văd ce se întâmplă, dar spun rapoartele de la Bruxelles. Dar e nevoie să ne asigurăm că acest ritm poate fi susținut în continuare. Și pentru asta, din nou, e nevoie de sprijin și Româniaintervine și aici cu experți, cu programe de transfer de know-how și așa și mai departe. Pentru că în Republica Moldova e o problemă de resursă umană care nu este suficientă, dar și de experiență. Or, noi am trecut deja prin acest proces și suntem foarte bucuroși să împărtășim din lecțiile învățate și cel mai important lucru probabil e să nu se facă greșeli pe care le-am făcut și noi și să se poată evita anumite lucruri de acest fel. Deci, da, deschiderea negocierilor și continuarea ritmului susținut de reformă.
Ana Butnariuc: În contextul în care spuneați că România este unul dintre cei mai importanți avocați ai Republicii Moldova, în diplomația moldovenească este așa o metaforă: Republica Moldova are în unele țări două ambasade, iar în cele în care nu are ambasadă, are o singură ambasadă, făcând referire la acest ajutor și sprijin pe care îl oferă diplomația românească.
În ceea ce privește securitatea și parteneriatul strategic dintre Republica Moldova și România în domeniul apărării, acest parteneriat strategic se regăsește și în noua strategie militară a Republicii Moldova. Cum se concretizează această cooperare și ce tip de sprijin oferă România Republicii Moldova pentru consolidarea capacităților de apărare, de reziliență? Și în ce măsură Moldova poate miza pe un anumit sprijin în domeniul apărării din partea României, având în vedere provocările pe care le avem și vulnerabilitățile de securitate din această regiune?
Cristian-Leon Țurcanu: Cred că cel mai important sprijin care vine din România și nu doar din România, pentru că vine de la mai mulți parteneri internaționali ai Republicii Moldova, este axat pe întărirea propriilor capacități, modernizarea Forțelor Armate din Republica Moldova și adaptarea capacității de apărare în general la provocările existente în acest moment și doar dacă ne uităm la știri vedem că în fiecare zi apare ceva nou. Deci ritmul în care noi trebuie să învățăm să ne adaptăm este unul deosebit de alert. Programele care există strict pe linie de apărare se orientează pe mai multe direcții. O direcție foarte importantă este zona de educație, de educație militară, în domeniul apărării. Nu vorbim doar de instruire, vorbim și de management pentru gradele superioare. Deci există locuri de studii în România pentru tineri militari.
Ana Butnariuc: Și asta se face de câteva decenii…
Cristian-Leon Țurcanu: …exact, de foarte mulți ani. Nu e un lucru nou, e un lucru de continuitate, ceea ce pe mine mă bucură. Există exerciții comune, există instruiri comune, există schimburi de experiență, există diverse programe de consolidare a eforturilor de transformare din forțele militare din Republica Moldova, care sunt menite să asigure implementarea unor standarde moderne europene în sistemul din Republica Moldova. Sunt reforme ample, sunt reforme de durată care nu se pot face peste noapte și care desigur solicită și o finanțare adecvată, pentru că apărarea în ziua de astăzi e o chestie destul de costisitoare, dar de care trebuie să ne îngrijim cu toții.
Ana Butnariuc: Cel puțin am observat că în ceea ce privește securitatea spațului aerian se face și schimb de informații, se oferă informații, având în vedere că Republica Moldova are foarte multe vulnerabilități la acest capitol și nu are echipamentele necesare pentru supravegherea în totalitate a acestui spațiu.
Cristian-Leon Țurcanu: După cum spuneam, cooperarea este una foarte practică, una foarte concretă în acest domeniu.
Ana Butnariuc: Periodic, subiectul Unirii Republicii Moldova cu România reapare în spațiul public și nu doar de alegeri. Iată că recent a ajuns să se discute despre Unirea Republicii Moldova cu România, inclusiv în presa din Uniunea Europeană, după ce președinta Maia Sandu a declarat într-un interviu pentru presa străină că dacă s-ar organiza în Republica Moldova un referendum în ceea ce privește Unirea Republicii Moldova cu România, ea ar vota “Pentru”. Această poziție o are și cel puțin o treime din populația Republicii Moldova, cel puțin asta ne arată sondajele. Istoria comună ne-aarătat că lucrurile în acest sens se pot întâmpla în mod neașteptat. Dar până atunci, cefacem ca să ne unim pentru a face viața mai bună, pentru o cooperare mai bună a cetățenilor din ambele state românești?
Cristian-Leon Țurcanu: Dincolo de declarații politice sau nepolitice, dincolo de măsurători sociale și rezultatele unor sondaje, noi construim. Și cred că pe parcursul întregii discuții de azi am identificat un leitmotiv – conexiunile, interconexiunile, pentru că am discutat de infrastructură rutieră, de infrastructură feroviară, de conexiuni navale și maritime, de interconexiuni pe electricitate, pe gaze, economic, investiții, interconexiunea fluxurilor monetare, bancare, bursele de valori. Asta construim noi. Conexiune. Legături.
Ana Butnariuc: Iar asta e o formă de unire, ca să zicem așa…
Cristian-Leon Țurcanu: E o formă prin care ne asigurăm că cetățenii și de pe o parte a Prutului, și de pe cealaltă vor avea o viață mai bună, vor beneficia de dezvoltare economică, vor beneficia de avantajele pe care le oferă apartenența la Uniunea Europeană.
Ana Butnariuc: Domnule Ambasador, vă mulțumesc pentru acest interviu.
Cristian-Leon Țurcanu: Vă mulțumesc și eu.
