Hepatita, boala care ucide în tăcere: peste 51 de mii de oameni din Moldova trăiesc cu hepatite virale cronice

Hepatita, boala care ucide lent, așa cum poate rămâne nedepistată 20 sau chiar 30 de ani, afectează tot mai multe persoane din țara noastră. În prezent, sunt peste 51 de mii de persoane care trăiesc cu hepatite virale cronice B, C și D, iar alte 4.670 sunt diagnosticate cu ciroză hepatică de origine virală. În aceste condiții, medicii trag un semnal de alarmă și spun că mulți pacienți ajung la spital deja cu ciroză sau cancer hepatic, deoarece nu fac controale medicale la timp.

 

Nona Rotaru povestește că a aflat că este bolnavă încă în anul 2007, atunci când deja avea ciroză hepatică. De atunci, ea duce o luptă crâncenă zi de zi. Femeia spune că s-ar fi îmbolnăvit după nașterea primului copil, atunci când i s-a făcut o transfuzie de sânge. A mers în Italia în speranța că va reuși mai rapid să se vindece.

”Am fost prin Italia, pe la rude, m-au examinat acolo, m-au examinat profesori, mi s-a propus transplant hepatic. Dar eu am mers în Italia cu viză turistică, nu era încă liberă circulația. Și nu aveam dreptul ca turist să-mi facă gratis operația.”, a povestit pacienta.

Femeia a început tratamentul imediat ce a revenit acasă.

”Virusul s-a eradicat din primul tratament, după trei luni de zile.  Și fac anual testul. Dar ciroza nu… Doar pacientul poate puțin să o stopeze, așa. Cum? Periodic la spital, de 4 ori pe an. ”, a mai spus ea.

Valeriu Gârleanu, un alt pacient, în vârstă 60 de ani, ne-a spus că trăiește cu hepatita C de aproape 30 de ani. A aflat de virus întâmplător, în urma unor analize de sânge.

”După primul program antiviral a dispărut practic complet virusul, pe urmă a început iarăși să se activeze.  Iar după al doilea program a stat mai agresiv virusul..nu s-a dus, și trăiam așa cu virusul până când s-a apărut al treilea program, deja mai modern.”, a spus Valeriu Gârleanu.

În Republica Moldova, hepatita deja nu mai este o sentință. Pentru unele forme există tratament, iar pentru altele boala poate fi ținută sub control. Specialiștii insistă că depistarea cât mai precoce crește șansele de însănătoșire.

” Hepatitele virale de obicei se manifestă prin slabiciune generală, poate să fie o surditate în partea dreaptă sau dureri nepronunțate la rebordul costal drept.  Dacă boala este depistată prea târziu, chiar și inițierea tratamentului în stadiul de ciroză hepatică îi prelungește viața pacientului, dar nu cu foarte mult timp comparativ dacă ar iniția tratamentul până la stadiul de ciroză.”,   a spus Liliana Cojuhari, medic infecționist la Spitalului de boli Infecțioase ”Toma Ciorbă”.

Pentru a preveni formele grave de hepatită, care de cele mai multe ori necesită transplant de ficat, pacienții trebuie doar să solicite medicului de familie trimitere pentru screeningul hepatitelor.

În prima jumătate a acestui an, din fondurile de asigurare obligatorie de asistență medicală au fost finanțate trei transplanturi hepatice și două prelevări de ficat de la donatori vii. Datele arată că, în 2025, în Republica Moldova au fost finanțate 128 de intervenții de transplant, dintre care 11 au fost transplanturi hepatice. Numărul exact al transplanturilor ar putea fi însă mai mare, întrucât aceste statistici nu includ intervențiile achitate din surse proprii.

AFLĂ DETALII DESPRE

DISTRIBUIE ȘTIREA