Consiliul Academic Român, din care fac parte Academia Română, Academia de Științe a Moldovei și alte academii membre, a adoptat la Chișinău o declarație prin care își reafirmă poziția privind unitatea de istorie, limbă și cultură a românilor de pe ambele maluri ale Prutului. Documentul a fost adoptat în ajunul Zilei Limbii Române și subliniază responsabilitatea comunității academice de a apăra „adevărul științific, memoria istorică, patrimoniul cultural și valorile fundamentale” care definesc identitatea și continuitatea poporului român.
Potrivit declarației, românii de pe ambele maluri ale Prutului aparțin aceluiași spațiu istoric și de civilizație, fiind uniți prin origine, limbă, cultură, tradiții și conștiința apartenenței.
„Prutul a devenit, în anumite perioade ale istoriei moderne și contemporane, frontieră politică, dar nu a putut constitui o frontieră a limbii, culturii, memoriei și spiritualității românești”, se arată în document.
Consiliul Academic Român reafirmă că limba vorbită de populația majoritară din Republica Moldova este limba română, fiind una și aceeași pe ambele maluri ale Prutului, în pofida diversității graiurilor regionale. Autorii documentului mai susțin că denumirea de „limba moldovenească”, utilizată în anumite perioade istorice, nu poate modifica identitatea științifică a limbii române.
„La Chișinău, la 31 august 2026, afirmăm de aceea răspicat: Limba română ne unește pentru că este aceeași pentru toți și pentru că exprimă o aceeași realitate, istorie și cultură”, se mai menționează în declarație.
Consiliul Academic Român afirmă, totodată, că populația majoritară și băștinașă dintre Prut și Nistru aparține, prin origine, limbă, cultură și tradiție, spațiului identitar românesc. În același timp, autorii declarației precizează că identitatea moldovenească reprezintă „o identitate regională legitimă”, integrată în identitatea culturală, etnică și istorică mai largă a poporului român. Documentul subliniază și necesitatea respectării drepturilor și identității tuturor comunităților etnice și lingvistice. Consiliul Academic Român propune dezvoltarea unor programe comune de cercetare, promovarea limbii române și a patrimoniului cultural comun, precum și intensificarea mobilității elevilor, studenților, profesorilor și cercetătorilor din România și Republica Moldova. Printre obiectivele menționate se numără și combaterea falsificării istoriei și a manipulării identitare, precum și apropierea noilor generații de patrimoniul cultural comun.
În ceea ce privește viitorul relațiilor dintre România și Republica Moldova, Consiliul Academic Român precizează că orice decizie privind o eventuală reîntregire aparține cetățenilor și instituțiilor democratice ale celor două state. Potrivit documentului, academiile nu pot substitui voința cetățenilor sau instituțiile politice, însă au responsabilitatea de a contribui la crearea unui fundament de cunoaștere pentru luarea unor decizii responsabile. Autorii declarației mai susțin că orice eventual proces de reîntregire trebuie să se bazeze pe voința liber exprimată a cetățenilor, pe principiile democrației și ale statului de drept, pe respectarea dreptului internațional și pe protejarea drepturilor tuturor cetățenilor.
„Reîntregirea spirituală și culturală trebuie să preceadă și să pregătească orice formă de reîntregire instituțională pe care generațiile prezente sau viitoare o vor decide în mod democratic”, conform actului.
În final, Consiliul Academic Român cheamă societatea de pe ambele maluri ale Prutului să transforme „adevărul istoric în cunoaștere, cunoașterea în apropiere și apropierea în solidaritate”.
„Prutul poate separa două administrații, dar nu poate despărți o limbă, o cultură, o memorie comună și un popor”, au conchis semnatarii.
