Deputata Olesea Stamate susține că întreaga controversă legată de Legea amnistiei și modificările aduse acesteia este construită pe o serie de manipulări și acuzații fără fundament. Într-o postare amplă pe rețelele sociale, Stamate declară că adevărata problemă nu constă în lege sau în amendamente, ci în modul în care aceasta a fost aplicată de Administrația Națională a Penitenciarelor și instanțele de judecată.
„Adevărata problemă nu este legea sau modificările sale. Ci modul în care ANP și instanțele de judecată au aplicat-o. Atât Legea amnistiei, cât și Codul penal prevăd clar că eliberarea condiționată sau reducerea pedepsei NU sunt automate. Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) POATE propune, iar judecătorul, în baza propriei evaluări, POATE aproba. Nu este o obligație.”, a spus Stamate.
Stamate respinge ideea că Legea amnistiei ar fi fost concepută în beneficiul unor persoane cu condamnări grave. Ea subliniază că accentul a fost pus pe categoriile vulnerabile – minori, femei însărcinate și mame cu copii.
„Nu am auzit, oare, de cazuri în care femei – victime ale violenței domestice – au ajuns condamnate la ani grei de închisoare pentru că au încercat să se apere? Sau cazuri în care tinere au fost acuzate de trafic de persoane pentru simpla participare la așa-numite „videochat-uri”? Într-un caz menționat chiar într-un comentariu, o tânără condamnată la vârsta de 19 ani execută deja 10 ani pentru o infracțiune care nu era prevăzută clar în lege la acel moment, și este refuzată la amnistie.”
Deputata spune că toate modificările la lege au fost legale, transparente, votate în două lecturi și cu avizele necesare, inclusiv de la Ministerul Justiției și CNA. Ea afirmă că acuzațiile potrivit cărora amendamentele au fost introduse „pe furiș” sunt false.
„Surpriza este că așa numitul amendament pe sub masă, strict secret, numiti-l cum vreti, nu a fost deloc un amendament, ci un ditamai proiect de lege, votat în două lecturi – și din nou – unanim de toti deputatii prezenti, si cu avizele pozitive din partea tuturor institutiilor. Totodată, toate amendamentele au fost publicate pe pagina parlamentului, și transmise deputaților din comisia juridică pe poșta electronică anterior examinării în comisie”.
Stamate mai spune că la începutul anului 2023 a fost organizată o ședință la Parlament cu Procuratura Generală, SIS și ANP, în care s-a discutat exact aplicarea prevederilor legii în cazul deținuților pe viață.
„Ulterior ședinței, ANP a prezentat un tabel desfășurat cu datele referitoare la fiecare deținut de la Rezina, riscul de recidivă, motivul condamnării, ani executați efectiv si potențial când ar putea fi eliberat dacaă i-ar fi acceptata cererea de amnistie. Aceasta informație am transmis-o în adresa PG si directorului SIS – cu solicitarea expunerii lor – prin prisma informațiilor poate diferite pe care le-ar putea poseda instituțiile lor – și daca este necesar – să intervenim cu modificări la lege (imaginea 3 in anexă). Nu au revenit prin email, dar in discutiile telefonice ulterioare mi-au comunicat ca nici ei nu văd necesitatea de modificare a legii”.
Deputata respinge categoric speculațiile că ea sau tatăl său ar fi avut interese personale în eliberarea unor deținuți.
„Tatăl meu a reprezentat doi deținuți care au fost refuzați de instanțe. Persoana invocată – Radulov – a fost eliberată în baza art. 91 Cod penal, și nu în baza legii amnistiei. Mai mult, a fost reprezentat de un alt avocat. Al doilea condamnat este în continuare în penitenciar”.
Stamate afirmă că susține pe deplin o anchetă privind toate cazurile vizate și face un apel către mass-media să corecteze informațiile false.
