Arderea frunzelor uscate nu mai este singura metodă la care recurg moldovenii pentru a-și curăța gospodăriile toamna. Tot mai mulți aleg să transforme resturile vegetale în compost sau să le folosească pentru fertilizarea solului. Cu toate acestea, arderea continuă să fie practicată, chiar dacă mai rar, arată datele Inspectoratului pentru Protecția Mediului. În ultimele săptămâni, aproximativ 40 de persoane au încălcat interdicția. Ecologiștii atrag atenția că, dincolo de amenzile prevăzute de lege, arderea frunzelor și a altor resturi vegetale are efecte nocive asupra mediului și contribuie la poluarea aerului.
De cinci ani, Veronica Luca, din satul Sireți, raionul Strășeni, povestește că nu mai dă foc frunzelor pe care le adună toamna din grădină. În ultimii doi ani, acest lucru a devenit și mai ușor după ce a primit o pubelă pentru compostare.
”A fost și discutat și la noi în localitate, eu fiind fostă consilieră. Am discutat acest subiect, am pus această întrebare, am încercat să preîntâmpinăm oamenii pentru că se pun amenzi usturătoare și am încercat cât de cât să-i convingem că nu este ok să dăm foc la frunze, le-am propus și alternativă.”, a spus femeia.
Și alți săteni spun că evită să ardă frunzele, inclusiv de teama sancțiunilor.
”Le reciclăm, le strângem, cu tractorul cu motoblocul, chiar din drum, le ducem la gunoiște. Eu nu fac, focul, mie singur nu îmi place fumul. Avem și un gard, iar mai la deal de card le înșirăm, le punem ca un compost. Care e din grădină, dar astea de pe drum nu merg la compost, e iodat, îl ducem la gunoiște. ”
Mai sunt însă și din cei care încalcă restricția.
”Când văd chiar din cei apropiați că dau foc, îmi pare foarte rău, pentru că nu înțeleg că totuși nu e bine pentru sănătatea noastră. Se mai văd unele fumușoare.Oamenii încă nu s-au dezvățat de acest obicei”
Primarul localității, Leonid Boaghi, susține că, pe parcursul anului trecut, au fost repartizate gratuit 50 de pubele, în care localnicii pot composta resturile vegetale adunate în gospodării. Acestea au fost achiziționate în cadrul unui proiect finanțat din Fondul Național de Mediu și din bugetul local.
,,Am făcut anunț pe Facebook și pe rețelele de socializare și am dat anunț, iar oamenii care vor să facă compost, care vor să promoveze modul acesta organic, iată Primăria are 50 de pubele în dotare și merge pe principiul primul venit, primul servit”, Leonid Boaghi, primar.
Potrivit ecologiștilor, impactul negativ al arderii frunzelor se răsfrânge nu doar asupra sănătății, ci și asupra solului. În plus, vântul poate favoriza extinderea incendiilor pe suprafețe mult mai mari decât cele preconizate inițial.
”Anume prin inhalarea acelor particule fine, ele ajung în în plămânii noștri și ne pot crea diferite sau agrava diferite afecțiuni, cum ar fi asma sau alte boli cronice. Dacă sunt sunt arse efectiv pe sol, atunci cu siguranță stratul superior de sol fertil este este distrus și pentru restaurarea lui este nevoie de zeci de ani. Își pierde capacitățile fertile și nu nu mai nu mai crește nimic. ”, Ruslan Nercaș, expert de mediu.
Pentru a combate fenomenul arderii frunzelor în curți sau în afara acestora, reprezentanții Inspectoratului pentru Protecția Mediului spun că, în ultimii ani, au intensificat acțiunile de informare a populației. Cu toate acestea, nu toți moldovenii respectă interdicția.
”Tineretul este deja un pic mai informat, referitor la acțiunile dăunătoare în procesul de ardere a frunzelor și nu sunt cazuri de depistare a persoanelor tinere,dar oamenii în vârstă încă mai utilizează acest procedeu. ”, Maxim Bruma, șef direcția deșeuri și substanțe chimice, IPM.
Potrivit Inspectoratului pentru Protecția Mediului, persoanele fizice riscă amenzi cuprinse între 10.000 și 15.000 de lei, iar în cazul persoanelor juridice, sancțiunile pot ajunge până la 40.000 de lei.
