Europenii ar putea lua loc la masa negocierilor pentru pace în Ucraina, alături de delegațiile ucraineană, americană și rusă. Emisarul american Jared Kushner spune că Vladimir Putin s-ar fi arătat deschis acestei formule. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a salutat perspectiva implicării europenilor și a spus că discuțiile dintre Washington și Moscova dau noi speranțe pentru încheierea războiului. Între timp, presa rusă susține, pe baza unor surse anonime, că, în cadrul negocierilor, Moscova ar fi cerut federalizarea Republicii Moldova, informație calificată de Chișinău drept o provocare.
Negociatorii americani Steve Witkoff și Jared Kushner s-au întâlnit joi cu Vladimir Putin la Moscova, după ce au participat la discuțiile dintre delegațiile rusă și ucraineană de la Abu Dhabi. Întrevederea a durat peste două ore. De la Moscova, cei doi emisari au plecat la Dublin, unde s-au întâlnit cu Volodimir Zelenski, aflat la summitul Comunității Politice Europene.
Ulterior, emisarii americani și liderul de la Kiev au susținut o conferință de presă comună.
„În ultimele luni, am colaborat foarte strâns cu europenii, iar acest lucru a fost extrem de important. Nu putem încheia acest acord fără ca europenii să fie la masa negocierilor. Cred că am reușit să obținem acordul președintelui Putin, care este dispus să încerce această formulă.”, emisarul președintelui SUA, Jared Kushner.
Liderul de la Kiev, Volodimir Zelenski, consideră că recentele negocieri dintre Statele Unite și Rusia oferă noi speranțe privind încheierea războiului.
„Este important că la următoarea rundă de negocieri, europenii vor participa direct, în cadrul echipei de negociere, nu într-un format separat. Ei trebuie să aibă un cuvânt de spus. Acest lucru este important pentru noi, deoarece războiul are loc în Europa, iar în viitor vom deveni membri ai Uniunii Europene. ”, a spus liderul de la Kiev, Volodimir Zelenski,
Kremlinul nu a confirmat însă că europenii vor participa la următoarea rundă, dar spune că e deschis dialogului.
„Am repetat la niveluri diferite că el [Vladimir Putin n.r] este deschis către orice contacte. Dacă europenii într-adevăr au vreun reprezentant legitim la discuții, dacă europenii într-adevăr au dorința să discute, desigur că vom fi gata să discutăm cu dânșii.”, purtătorul de cuvânt al președintelui Putin, Dmitrii Peskov.
Rămâne de stabilit și cine ar reprezenta Europa. Franța, Germania și Marea Britanie și-au exprimat disponibilitatea de a participa, iar șefa diplomației europene, Kaja Kallas, consideră că la masă ar trebui să fie reprezentate și principalele instituții ale Uniunii Europene.
„În primul rând, trebuie să obținem un armistițiu. Dacă începem să discutăm despre revendicările Rusiei privind arhitectura de securitate, riscăm să cădem în capcanele pe care ni le întinde Moscova. Astfel, ne-am abate atenția de la problema esențială: faptul că nu există un armistițiu. În schimb, am ajunge să ascultăm cererile Rusiei. Să ne concentrăm asupra problemei care trebuie soluționată acum.”, șefa diplomației europene, Kaja Kallas.
Nu este clar, deocamdată, ce viziune are Rusia asupra noii arhitecturi de securitate europene. Consilierul prezidențial Iurii Ușakov a readus în discuție cererile formulate de Rusia în 2021.
„Principalele prevederi vizează neextinderea NATO, neamplasarea la granițele Rusiei a unor sisteme de armament care ne-ar putea amenința și revenirea la configurația forțelor Alianței de la momentul semnării Actului Fondator NATO-Rusia. La această listă, care nu se limitează doar la aceste prevederi, vrem să adăugăm și câteva propuneri noi.”, consilierul prezidențial Iurii Ușakov.
Totuși, publicația „Eho Moskvî” , care citează surse anonime din delegații, susține că Rusia ar fi cerut printre altele și federalizarea Republicii Moldova. Potrivit scenariului relatat de publicație, federația ar avea trei entități: Moldova, regiunea transnistreană și Găgăuzia. Moscova și-ar retrage trupele din stânga Nistrului dacă Republica Moldova nu ar adera la niciun bloc militar. Informațiile au apărut și în ediția în limba rusă a publicației BILD. Kremlinul a negat acest scenariu.
Expertul în securitate Andrei Curăraru amintește că Rusia și-a asumat încă din 1999 să-și retragă trupele de pe teritoriul Republicii Moldova.
„Păi noi deja suntem neutri, de 1994. Rusia s-a angajat încă în 1999 să-și retragă armata. Acum ne cere concesii pentru ceva ce trebuie să facă acum 24 de ani. Atenție, sunt propunere latate de EHO, prin surse anonime. Nu avem confirmarea că a fost acceptată sau că reprezintă poziția oficială a Moscovei.”, a spus expertul în securitate Andrei Curăraru.
La Chișinău, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dumitru Ciorici, a declarat pentru ONE TV că, pe măsură ce Republica Moldova se apropie de aderarea la Uniunea Europeană, Moscova va recurge la noi provocări pentru a împiedica acest proces.
Rusia a mai propus federalizarea Republicii Moldova în 2003, prin Memorandumul Kozak. Documentul a fost prezentat atunci drept o soluție pentru conflictul transnistrean, însă președintele de la acea vreme, Vladimir Voronin, a refuzat să-l semneze.
