De mii de ani, sunetul harpei răsună în sălile de concert și în marile orchestre ale lumii. În Republica Moldova, însă, acest instrument riscă să rămână fără cei care îl pot face să vorbească. Doar trei femei mai cântă astăzi la harpă, iar generația tânără nu se grăbește să le urmeze exemplul. Salariile mici și lipsa oportunităților îi determină pe tinerii muzicieni să aleagă alte opțiuni sau să plece peste hotare. Astfel, o profesie care presupune ani de pregătire riscă să rămână fără continuitate.
Cu o istorie de mii de ani, harpa a trecut prin numeroase transformări, devenind unul dintre instrumentele emblematice ale muzicii clasice. În Republica Moldova, doar trei harpiste duc mai departe sunetul acestui instrument rar. Printre ele se numără și Tatiana Podoleac.
,,Începutul a fost la șase ani, când mama mea vrea să mă dea la muzică. Deși în familie nu avea muzicieni, dar foarte mult își dorea ca să aibă o fiică artistă. Și de atunci nu m-am mai despărțit de acest instrument”, a declarat Tatiana Podoleac, harpistă a Teatrului Național de Operă și Balet ,,Maria Bieșu”.
Pe lângă pregătirea muzicală, harpa cere și o rezistență fizică deosebită. Instrumentul cântărește mult, iar interpretarea presupune folosirea simultană a mâinilor și picioarelor. TAIAT
,, Pentru că noi aveam șapte pedalii. Pedalele nu sunt ca la mașină. Sunt puțin mai dificile, adică trebuie apăsate după scăriță și trebuie fixate. Desigur, instrumentul este foarte greu, dar, bun, el nu merge, nu se lasă peste tot organismul, îl menținem cu un genunchi, genunchiul drept și cu umărul drept. Și automat mai avem și privirea aceasta, adică practic pe o parte. Nu poți să te uiți la harpă direct, că trebuie să te uiți în corse. Și un pic aveam și scolioză”, a mai explicat Tatiana Podoleac.
Directorul artistic al Teatrului Național de Operă și Balet Maria Bieșu, dirijorul Cristian Spătaru spune că harpa nu este doar un instrument care completează orchestra, ci unul care îi poate schimba întreaga sonoritate.
,, În mare parte, harpa reprezintă o treime sau poate chiar jumătate din orchestră. Uneori, orchestrația este atât de aerisită, încât harpa capătă un rol solistic, fie pentru a completa sonoritatea întregii orchestre, fie pentru a se evidenția deasupra acesteia”, a menționat Cristian Spătaru.
Lipsa harpistelor nu este resimțită doar de cele care practică această meserie, ci și de instituțiile care au nevoie de ele.
,,Da, este un deficit, aveți dreptate. Noi nu putem să știm chiar motivul exact. TAIAT 07: 59 MUSCA 9:23 TAIAT Sunt salariile care, practic, ne mențin doar, nu ne întrețin. Și părinții acestor copii își dau seama foarte bine, dacă rămân copiii mai departe aici, despre ce o să meargă vorba. Pentru că specialiști suntem doi, eu și doamna Olga Cazacu. Doar harpiști nu sunt, da”, a mai afirmat Tatiana Podoleac.
Directorul Teatrului Național de Operă și Balet „Maria Bieșu”, recunoaște că problema harpistelor din țara noastră este una destul de gravă.
,,Sperăm că în timp apropiat vor mai fi o harpistă sau două. Dar dacă nu o avem, atunci suntem nevoiți, mai ales pentru turnere, să invităm din alte țări. Același lucru se întâmplă și cu alte instrumente rare”, a detaliat Nicolae Dohotaru, director al Teatrului Național de Operă și Balet ,,Maria Bieșu”.
Ani la rând, conducerea teatrului i-a solicitat Ministerului Culturii să identifice soluții pentru a îmbunătăți situația artiștilor, însă nimic nu s-a schimbat până acum.
Solicitați de postul nostru de televiziune, reprezentanții Ministerului Culturii ne-au spus că au cerut în repetate rânduri majorări salariale pentru angajații din domeniul culturii.
,, Ministerul Culturii împreună cu Ministerul Finanțelor vine cu solicitări pentru a mări salariile și nu doar la această categorie, în general, oamenii care lucrează în sectorul public din domeniul culturii merită un salariu decent, un salariu meritat și atunci noi facem toate eforturile care stau de partea noastră”, a declarat Marcela Nistor, secretar de stat al Ministerului Culturii.
Harpa rămâne o prezență aparte în orchestră, însă viitorul acestui instrument în Republica Moldova este incert, spun specialiștii. Fără o nouă generație de muzicieni care să-i ducă mai departe tradiția, experiența și pregătirea celor care îl practică astăzi riscă să-și piardă treptat vocea în orchestrele din țară.
