Numiri ilegale în funcțiile de directori ai întreprinderilor de stat, prime exagerat de mari acordate acestora și decizii care au provocat companiilor de stat pierderi. Sunt câteva dintre neregulile constatate în cadrul audierilor parlamentare desfășurate de Comisia de anchetă privind activitatea întreprinderilor de stat. De această dată, au fost audiate patru companii: Loteria Națională a Moldovei, Moldtelecom, Combinatul de Vinuri „Cricova” și Poșta Moldovei. Cele mai multe întrebări din partea deputaților au vizat activitatea Loteriei Naționale.
Situația privind „prelungirea contractului” directorului Loteriei Naționale a Moldovei, Vadim Dermenji, pentru încă cinci ani a ajuns în atenția comisiei în această vară. Deputații au analizat și creșterea semnificativă, de aproape câteva ori, a veniturilor acestuia. Doar în 2025, din salariu, diverse plăți și prime, directorul a încasat peste 1,2 milioane de lei. Despre aceste date a relatat ONE TV într-o investigație privind activitatea Loteriei Naționale, după care deputații au decis să audieze întreprinderea în cadrul comisiei de anchetă. Aleșii poporului au cerut organizarea unui concurs pentru funcția de director, în conformitate cu legislația, dar și reducerea veniturilor angajaților Loteriei Naționale. Deputații au respins argumentul că veniturile companiei justifică aceste plăți, menționând că, în condițiile în care Loteria Națională deține monopolul pe piață, „și un taburet pus în funcția de director” ar putea aduce venituri.
Vadim Dermendji a refuzat să discute cu jurnaliștii.
”De ce Dvs ați acceptat această prelungirea mandatului de director fără concurs? Când știți că statutul scrie foarte clar – termen 5 ani și angajarea prin concurs? – Cum se explică creșterea veniturilor și retribuției Dvs atât de mare, într-un ritm atât de mare? – Munca eficientă, munca depusă.”, a spus Vadim Dermenji, directorul, Loteriei Naționale a Moldovei
Deși directorul invocă rezultatele activității sale, deputații i-au amintit că întreprinderea pe care o conduce deține monopolul pe piață, iar în aceste condiții obținerea unor venituri este firească. În același timp, sub conducerea lui Vadim Dermenji a fost creată o companie-fiică, care a lansat platforma SLOT.MD și care ar fi provocat Loteriei Naționale pierderi de milioane de lei. Nici la întrebările jurnaliștilor referitoare la acest subiect directorul nu a dorit să răspundă.
”Cum se explică că aceasta compania are pentru 2025 deja, 22 de mln de lei datorie la Loterie și în același timp are foarte multe pierderi? Dvs considerați că e necesar să creditați așa o companie-fiică care înregistrează doar pierderi? Pierderi care nu se văd în rapoartele LNM. – Mulțumim mult pentru atenție, toate bune, la revedere.”, a mai menționat Vadim Dermenji, directorul, Loteriei Naționale a Moldovei
Un interes deosebit le-a provocat deputaților și situația de la Poșta Moldovei. Directorul întreprinderii, Violeta Cojocaru, ar fi primit în mod repetat diverse plăți cu ocazia sărbătorilor și a altor evenimente. În unele cazuri, acestea au depășit 60 de mii de lei sau au echivalat cu unul-două salarii ale acesteia. Violeta Cojocaru susține însă că toate plățile au fost efectuate în conformitate cu legislația.
”Eu n-am luat maximalul posibil, care prevede hotărârea de guvern, eu n-am luat ajutoare materiale. Eu nu primesc premii pentru îndeplinirea indicatorilor, chiar dacă îndeplinesc, eu nu primesc spor pentru intensitatea în mărimea în care permite hotărârea de guvern și contractul individual de muncă. Însuși faptul că salariul meu este aliniat la acele 5 salarii medii pe întreprindere, deja înseamnă o solidartiate cu personalul de întreprindere, pentru că nu mă raportez la un salariu mediu de 20 mii de lei, dar la acele 9 mii de lei, care sânt în întreprindere.”, a declarat Violeta Cojocaru, Director, „Poșta Moldovei”
Deputații au examinat și situația numirii lui Viorel Motorniuc în funcția de director al Moldtelecom. Acesta ocupă funcția de aproape trei ani fără concurs.
Șeful Agenției Proprietății Publice, Ion Dodon, a declarat că numirile ilegale în funcțiile de directori vor fi examinate prioritar de instituția pe care o conduce, inclusiv cazul lui Vadim Dermenji.
”Dacă s-a decis să se prelugească contractul domnului Dermenji, eu o să verific, dacă acest lucru… – Pentru 5 ani, pentru 2031. – Nu cred că e lucru legal, bănuiesc că prin prelungirea unui mandat fără concurs pe termen de 5 ani, nu este ok.”, a spus Ion Dodon
Director general al APP
Numirea directorilor fără concurs poate indica asupra incompetenței persoanelor desemnate și poate avea consecințe negative asupra întreprinderilor pe care le conduc, susține președintele Comisiei de anchetă, Dinu Plîngău.
”Este chiar o încălcare de lege flagrantă acolo unde se lasă pe 3 ani și nu există scuze la așa ceva. APP și fosta conducerea și-a executat în domeniul respectiv, defectuos, responsabilitățile pe care le-au avut.”
Potrivit lui Plîngău, deputații vor veni și cu o serie de recomandări privind activitatea consiliilor de administrație ale întreprinderilor de stat.
”Vor fi reduse aceste consiliile de administrare, numărul membrilor în consilii de administrare, cât și plafoane pe numărul de consilii în care o singura persoană poate fi ca reprezentant. Ele trebuie să fie remunerate, dar acolo competența trebuie să joace un rol sporit și nu trebuie să mai admitem situații în care avem câte o persoană care este specialist în toate: la avioane, la pâine, la cognac și în domeniul energetic, am văzut situații unde s-a trecut de bun simț, de limită și uneori chiar de cadrul legal, atunci când a fost repartizare respectivă.”, a spus Dinu Plîngău, Președintele Comisiei de anchetă pentru examinarea activității întreprinderilor de stat
Comisia parlamentară de anchetă privind activitatea întreprinderilor de stat a fost constituită pe 2 iulie, după scandalul legat de MoldATSA. Aceasta este formată din 11 deputați, care au primit misiunea de a verifica modul în care sunt gestionate mijloacele financiare și bunurile statului, inclusiv legalitatea angajărilor, nivelul salariilor și eventualele abuzuri în cadrul întreprinderilor de stat. Comisia urma să-și desfășoare activitatea timp de 60 de zile, însă ulterior mandatul acesteia a fost prelungit cu încă o lună.
