Scandal în cadrul Comisiei parlamentare de anchetă privind activitatea întreprinderilor de stat. Deputații, membri ai comisiei, au audiat conducerile a patru întreprinderi: Aeroportul Internațional Chișinău „Eugen Doga”, MoldATSA, Întreprinderea de Stat „Stația Hidroenergetică Costești” și Metalferos. În cazul fiecăreia au fost constatate nereguli: salarii și plăți excesiv de mari, numirea directorilor sau a directorilor interimari fără concurs ori refuzul de a pune în aplicare recomandările Curții de Conturi. În apărarea întreprinderilor menționate au intervenit reprezentanții Agenției Proprietății Publice.
La Aeroportul Internațional Chișinău, salariul mediu al angajaților depășește 26 de mii de lei, iar la MoldATSA este de peste 60 de mii de lei. Subiectul a generat discuții aprinse. Conducerile instituțiilor au încercat să justifice unele dintre plăți și salarii prin faptul că deciziile au fost luate de consiliile de administrație ale întreprinderilor. Deciziile consiliilor de administrație au fost apărate cu vehemență de reprezentanta Agenției Proprietății Publice, Natalia Patrașco, care a invocat legalitatea acestora și a plăților efectuate de întreprinderi. Ulterior, membrii comisiei au menționat că Patrașco face parte din opt consilii de administrație ale unor întreprinderi și obține venituri considerabile din această activitate.
Discuțiile au degenerat într-un scandal, iar Natalia Patrașco a fost dată afară de la ședința comisiei. În locul ei a fost delegat directorul adjunct al Agenției Proprietății Publice, Ion Ciumac.
Președintele Comisiei parlamentare de anchetă privind activitatea întreprinderilor de stat, Dinu Plîngău, susține că, în cadrul audierilor, au ieșit la iveală doar o parte dintre încălcările constatate la aceste întreprinderi, iar nimeni nu și-ar fi asumat responsabilitatea pentru ele. Potrivit lui, vor fi luate măsuri.
,,Sânt foarte-foarte multe decizii fără argumentare, unele care destul de tare bat la ochi și evident, nu la toate întrebările am primit răspunsuri, suplimentar, așa cum am declarat în cadrul audierilor, vor fi făcute demersuri necesare pentru clarificarea unor situații. Și oferirea unor răspunsuri exhaustive, cu asumarea conducerii instituțiilor prin semnături, să nu existe apoi intrepretări sau justificări suplimentare”, a declarat Dinu Plîngău, deputat PAS.
Un alt membru al comisiei, Adrian Cheptonar, afirmă că, în condițiile în care aceleași persoane fac parte din consiliile de administrație ale mai multor companii, acestea își acordă reciproc diverse prime și plăți. Potrivit deputatului, cei implicați nu văd nicio problemă în asta.
,,Mie m-o părut și la Domnul Spoială și la Doamnă de la APP atitudinea asta de, eu mi-am luat maximum salariului posibil, cât îmi permite legea, dacă îmi permitea legea încă cu 100 mii în plus, își luau salarii cu 100 de mii în plus. Aceasta atitudinea de legea îmi permite să-mi dau salarii atât de mari și eu n-am încălcat legea este lipsită de bun simț și de umilitate la aceste persoane și eu cred că ei trebuie să-și revizuie atitudinea”, a menționat Andrian Cheptonar, deputat PAS.
Una dintre principalele probleme este că încă în 2025 Curtea de Conturi a informat Agenția Proprietății Publice despre ineficiența administrării mai multor întreprinderi prin intermediul consiliilor de administrație. O spune membrul Curții de Conturi, Sergiu Știrgu.
,,Noi am discutat și cu APP în anul 2025, ca să înceapă acest proces, am dat mai multe recomandări pentru modificarea legislației ca să avem posibilitatea să alegem persoane mai competente în aceste consilii de administrație și respectiv să revizuim să reconceptalizuăm acest sistem de aprobare a deciziilor. Într-o întreprindere, vă dau și exemplu, sânt 5 angajați și sânt, 8 membrii din consiliu de administrație, comisia de cenzori, sunt 8, care este plus valoarea acestei activități?”, a menționat Sergiu Știrgu, membru al Curții de Conturi.
La rândul său, directorul adjunct al Agenției Proprietății Publice, Ion Ciumac, afirmă că instituția intenționează să revizuiască modul de selectare și numire a membrilor consiliilor de administrație ale întreprinderilor. Totodată, după publicarea rezultatelor anchetei parlamentare, Agenția Proprietății Publice intenționează să lichideze unele dintre întreprinderile de stat sau să le restructureze.
,,Vom reveni cu detalii suplimentare ceea ce ține de nu doar întreprinderile care sunt acum vizate în comisia de anchetă din cadrul parlamentului RM, dar vom reveni cu detalii în privința tuturor întreprinderilor de stat. Pentru că este chiar foarte benefic că comisia de ancheta a început investigația respectivă și noi la APP am descoperit și unele întreprinderi care de-fapt nu se regăseau în cadrul patrimoniului public și acestea vor fi examinate suplimentar”, a adăugat Ion Ciumac, director adjunct al Agenției Proprietăți Publice.
În data de 2 iulie, după scandalul legat de întreprinderea de stat MoldATSA, Parlamentul a creat o comisie specială pentru investigarea activității întreprinderilor de stat. Din comisie fac parte 11 deputați, care au primit misiunea ca, în termen de 60 de zile, să verifice modul de gestionare a banilor și a patrimoniului public, inclusiv legalitatea angajărilor, nivelul salariilor și eventualele abuzuri în cadrul întreprinderilor de stat.
Termenul de 60 de zile s-a dovedit însă insuficient, a declarat Dinu Plîngău. Potrivit lui, jumătate din această perioadă, 30 de zile, a coincis cu vacanța parlamentară. Prin urmare, termenul alocat anchetei a fost prelungit cu încă 30 de zile.
