Kaki, smochinele, kiwi, curmalele chinezești și rodiile nu mai sunt o raritate în grădinile din Republica Moldova. Iernile mai blânde îi încurajează pe tot mai mulți grădinari să cultive astfel de fructe pentru consumul propriu. Specialiștii spun că unele dintre aceste culturi ar putea fi extinse și la scară comercială, dacă producătorii aleg soiuri rezistente și le protejează de ger. Institutul de profil este gata să studieze această posibilitate.
Biologul Vladimir Garaba cultivă plante exotice din 1995. În colecția sa se află acum aproximativ 15 specii, printre care smochinul, kiwiul, arborele de kaki sau curmalul chinezesc. El spune că, în ultimele decenii, clima Chișinăului s-a încălzit atât de mult, încât orașul pare să se fi mutat cu 500 de kilometri spre sud. Chiar și așa, unele plante rămân sensibile la ger. Pentru a-și proteja smochinii, biologul a încercat mai multe metode.
,,Sigur că trebuie să căutăm soiuri rezistente la frig. Iată, kakiul rezistă din start, fiind adaptat la condițiile noastre și suportând temperaturi de până la -25°C. Smochinul, în schimb, nu este la fel de rezistent, având nevoie de temperaturi de cel puțin -10°C pentru a nu fi afectat. Însă noi putem rezolva această problemă prin metode agrotehnice de protecție. De exemplu, îngroparea ramurilor de smochin asigură păstrarea lor pe timpul iernii și ne permite să avem o recoltă bună în anul următor. Eu procedez astfel: culc la pământ o ramură de aproximativ 1,5–2 metri lungime, o îngrop și știu că, în primăvara următoare, când o dezgrop, voi avea o recoltă foarte bună. Exact aceeași metodă poate fi aplicată și la cultura rodiului”, a explicat Vladimir Garaba, biolog și expert în domeniul Mediului.
Familia Cristinei Cucuruzac cultivă plante decorative, pomi fructiferi și arbuști exotici pe opt hectare, în nordul țării. Familia pune puieții în vânzare abia după ce le verifică rezistența. În unele cazuri, durează până la cinci ani ca dintr-o sămânță să obțină un puiet pe care să-l poată vinde.
,,Văd și încredea lumii, ca au sădit și crește, de exemplu vine lumea și îmi spune: am luat rodie de la dvs și deja ea are fructe, vreau smochin, vreau kiwi, vreau copac de căpșună, sopac de banană si iată sa în acest mod deci solicitarea este foarte mare. Daca spunem la plante decorative și arbuști exotici undeva la arbuști exotici solicitare este de 60% și la plante decorative la 40”, a detaliat Cristina Cucuruzac.
Unii cumpărători aleg aceste plante atât pentru fructe, cât și pentru aspectul lor decorativ. Alții spun vor să încerce soiuri pe care le-au văzut deja crescând în grădinile vecinilor.
,,Iaca kiwi, injir acesta, smochin, de toate câte 2-3 bucăți. Avem in mahalaua, la vecini, au și rodii, și kaki și cresc și dacă cresc la dansu, de ce sa nu crească la mine”, a spus o persoană.
,,Kaki îmi doresc foarte mult, la kiwi iarăși trebuie ca să cațere trebuie spațiu special, în orice caz o să mă mai gândesc. Ele sunt binevenite, îs gustoase, multe vitamine și pentru organism întotdeauna îs benefice, fructele legumele și frumos și ceva neobișnuit”, a explicat altă persoană.
Ce se prinde într-o grădină nu va rodi neapărat la fel pe o plantație. Specialiștii de la Institutul Științifico-Practic de Horticultură și Tehnologii Alimentare spun că, înainte de a investi într-o cultură exotică, producătorii trebuie să verifice dacă solul, umiditatea și temperaturile din zonă sunt potrivite pentru soiurile alese.
,,Noi deja le putem crește aici în RM însă trebuie să facem toate etapele corect 03.56 MUSCA 05.27 noi trebuie sa avem grijă de acest material săditor, o grijă specială aparte, să cunoaștem cum să-i îngrijim, și iarășizic trebuie să cunoaștem care este cerința acestui pomn față de sol, față de umidetate, față de temperatura, trebuie să facem cercetarea solului înainte de a planta astfel de tipuri de pomni”, a menționat Tatiana David.
Specialiștii institutului spun că în ultimii zece ani temperatura medie globală a crescut cu aproximativ un grad și jumătate. Potrivit lor, în Republica Moldova, acum un deceniu, la șapte ani favorabili agriculturii revenea un an secetos. Astăzi, raportul s-a schimbat: la zece ani secetoși revine un singur an favorabil.
