NATO are încredere în raportul Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova, potrivit căruia depozitul de muniții de la Cobasna nu reprezintă un pericol comparabil cu cel al unei bombe nucleare. Declarația a fost făcută, într-un interviu exclusiv acordat jurnalistului ONE TV Cătălin Murzac, de Tanya Hartman, șefa Departamentului Parteneriatului Estic din cadrul Diviziei pentru Afaceri Politice și Politici de Securitate a NATO, responsabilă de relațiile Alianței cu Republica Moldova și Ucraina. Totodată, aceasta a dat de înțeles că NATO ar putea oferi sprijin pentru distrugerea în siguranță a munițiilor învechite de la Cobasna, însă doar la solicitarea autorităților de la Chișinău. În cadrul interviului, Tanya Hartman a vorbit despre riscurile pe care le prezintă depozitul de muniții de la Cobasna, a cerut Rusiei să-și retragă trupele din regiunea transnistreană și a oferit detalii despre vizita istorică la Chișinău a delegațiilor din toate cele 32 de state membre ale NATO.
Cătălin Murzac: Doamna Hartman, bine ați venit la Chișinău. Vă mulțumim că ați acceptat acest interviu. Welcome to Chișinău.
Tanya Hartman: Vă mulțumesc foarte mult pentru invitație. Este cu adevărat o plăcere.
Cătălin Murzac: Începem cu prima întrebare. Vizita dumneavoastră are loc în contextul în care se desfășoară Comitetul politic al NATO aici la Chișinău, la care participă toți cei 32 de delegați din cele 32 de state membre. Întrebarea este: ce mesaj transmite Alianța Nord-Atlantică prin desfășurarea acestui Comitet politic la Chișinău pentru prima dată?
Tanya Hartman: Aceasta este prima vizită a Comitetului politic al NATO la Chișinău. Această vizită reprezintă o dovadă incontestabilă a cooperării noastre tot mai strânse și aprofundate, a consultărilor pe care le desfășurăm împreună, a dialogului nostru politic și a modului în care sprijinim Republica Moldova, în timp ce Republica Moldova sprijină, la rândul său, securitatea regională. Și, desigur, este o ocazie foarte potrivită faptul că putem celebra în același timp 35 de ani de independență a Moldovei. La mulți ani, Moldova!
Cătălin Murzac: O altă întrebare: în contextul în care dronele rusești apar tot mai des pe teritoriul Republicii Moldova, dar și pe teritoriul statelor membre NATO precum România, Polonia, țările baltice, cum răspunde NATO acestei incursiuni ilegale a dronelor, care se pare că devine tot mai frecventă, Rusia devine tot mai agresivă, în ciuda eforturilor NATO de a întări descurajarea și de a evita escaladarea?
Tanya Hartman: Este clar pentru noi toți că amenințarea dronelor nu cunoaște granițe, iar noi, în cadrul Alianței, suntem la fel de afectați de amenințarea dronelor rusești precum Ucraina și Republica Moldova. La rândul nostru, am adoptat o serie de măsuri concrete pentru a consolida securitatea Alianței, pentru a ne întări apărarea, astfel încât să putem face față acestei provocări. Și cred că, prin întărirea Flancului nostru Estic, consolidăm totodată și securitatea regională, iar acest lucru este benefic și pentru securitatea Moldovei. Este foarte important pentru noi să putem sprijini Republica Moldova acolo unde este posibil. Există și o altă dimensiune foarte importantă aici, și anume cea care reunește expertiza ucraineană în contracararea dronelor, cunoștințele și know-how-ul Ucrainei, cunoștințele și expertiza Moldovei în gestionarea acestor provocări, precum și expertiza NATO. Cred că, prin consultări comune cu Ucraina, cu Republica Moldova și cu NATO, putem gestiona mai bine aceste provocări.
Cătălin Murzac: În ceea ce privește regiunea transnistreană a Republicii Moldova, recent, pe 21 august, Serviciul de Informații și Securitate a publicat un raport conform căruia depozitul de muniție de la Cobasna, în cazul unei explozii, n-ar provoca o catastrofă așa cum se credea anterior. A fost un mesaj negativ pe care Rusia l-a folosit cu scopul de a speria populația și de a legitimiza prezența rusă în regiunea Transnistreană. Cum a evaluat NATO până acum această amenințare și cum o evaluează după raportul SIS?
Tanya Hartman: Cred că autoritățile din Moldova și experții moldoveni sunt cei mai în măsură să evalueze amenințarea pe care o reprezintă depozitul de muniții de la Cobasna pentru securitatea Moldovei, iar noi avem deplină încredere în evaluarea lor. La rândul nostru, am susținut constant și reafirmat respectul nostru pentru suveranitatea, integritatea teritorială și independența Republicii Moldova. De mulți ani cerem public Rusiei să-și retragă trupele staționate fără consimțământul Moldovei. Respectarea suveranității, independenței și integrității teritoriale a Moldovei rămâne un principiu de bază pentru noi și vom continua să fim alături de Moldova, inclusiv prin susținerea publică a acestor mesaje.
Cătălin Murzac: Dacă o evaluare tehnică ar spune că aceste muniții din depozit nu mai pot fi transportate, doar că sunt foarte vechi și ar trebui cumva lichidate – cât de costisitoare ar fi o astfel de lichidare a munițiilor sau cât de amplă ar fi o astfel de operațiune și cum ar putea NATO să ajute la această operațiune, de exemplu prin asistență tehnică, prin trimiterea de experți sau prin finanțare?
Tanya Hartman: Nu aș vrea să răspund la o întrebare ipotetică. Ce pot să vă spun este că NATO și Republica Moldova au o istorie de cooperare extrem de productivă în diverse domenii. Și această cooperare continuă să crească. Tot ceea ce face NATO în sprijinul Moldovei, tot ceea ce a făcut NATO până acum în sprijinul Moldovei, a fost întotdeauna ca răspuns la solicitările guvernului moldovean. Acesta este un principiu care ne va ghida în continuare. Vom sprijini Republica Moldova acolo unde putem, ca răspuns la solicitările guvernului moldovean.
Cătălin Murzac: Investigații recente, precum cele publicate de The New York Times, sugerează că strategia Moscovei include și Republica Moldova și, mai mult, Moscova vede Republica Moldova ca un hub, ca un centru în strategia sa de destabilizare a flancului estic al NATO. În ce măsură corespund aceste evaluări lansate în spațiul public de investigații de către experți cu propria evaluare a NATO și cum se reflectă acestea în sprijinul pe care NATO l-a acordat Republicii Moldova?
Tanya Hartman: Știm de mulți ani cum acționează Rusia și avem o lungă experiență în a face față comportamentului agresiv al Rusiei, eforturilor rusești de a submina democrațiile noastre, de a destabiliza țările aliate, dar și țările partenere, din Europa și chiar mai departe. Din acest punct de vedere, cunoaștem foarte bine strategia Rusiei, iar Republica Moldova o cunoaște la fel de bine. Și Moldova continuă să fie ținta unor eforturi menite să-i submineze democrația și să-i amenințe securitatea, iar noi lucrăm îndeaproape cu Moldova pentru a face schimb de experiență, pentru a înțelege care sunt provocările actuale și care sunt cele mai bune practici în gestionarea lor. NATO sprijină Republica Moldova în mai multe domenii. Voi menționa doar câteva: ajutăm Moldova să-și consolideze sectorul de apărare și securitate, astfel încât să poată gestiona mai bine și mai eficient provocările de securitate cu care se confruntă. Sprijinim Moldova în domeniul securității cibernetice, în combaterea dezinformării, în răspunsul la atacurile hibride. Aceste domenii constituie un cadru de cooperare productiv, prin care NATO a beneficiat de experiența Moldovei, iar Moldova de sprijinul NATO.
Cătălin Murzac: Cum s-a schimbat percepția Alianței NATO, în special față de Republica Moldova, de la începutul invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina și cum caracterizați relațiile actuale dintre Republica Moldova și NATO?
Tanya Hartman: NATO și Republica Moldova au o istorie de peste 30 de ani de cooperare practică și de dialog politic. În ceea ce privește dialogul politic, avem un proces de consultare foarte solid, iar această vizită a Comitetului politic la Chișinău face parte din acest proces. În același timp, derulăm numeroase activități comune prin care sprijinim Moldova în eforturile de a-și întări securitatea. Este la fel de important să recunoaștem că, pentru noi, Moldova este și un furnizor de securitate. Acest statut este demonstrat, spre exemplu, de contribuțiile Moldovei la securitatea Balcanilor de Vest, inclusiv în cadrul operației de menținere a păcii KFOR din Kosovo, dar și în alte regiuni. Aceste contribuții consolidează securitatea Moldovei, dar și securitatea europeană și euro-atlantică. Este foarte important pentru noi să recunoaștem aceste contribuții pe care Moldova le face. Aș mai dori să subliniez un punct suplimentar, legat de Ucraina: ospitalitatea și mărinimia pe care poporul moldovean le-a arătat poporului ucrainean, aflat sub atacul brutal al războiului de agresiune al Rusiei, au fost cu adevărat o sursă de inspirație și profund emoționante. Apreciem foarte mult această solidaritate umană și generozitatea pe care poporul moldovean a demonstrat-o într-un moment în care Ucraina se confrunta cu ierni grele, fără electricitate sau căldură, iar cetățenii săi au fost nevoiți să își părăsească casele. Poporul moldovean a dat dovadă de o generozitate și o bunătate extraordinare, iar noi apreciem foarte mult acest lucru.
Republica Moldova a aderat în 1992 la Consiliul de Cooperare Nord-Atlantic. Relațiile bilaterale au fost aprofundate în 1994, odată cu aderarea țării la programul „Parteneriat pentru Pace”.
