Infrastructura Podului de Flori de la Ungheni va include un punct comun de trecere a frontierei, care va avea cel mai modern punct de control din regiune. Acesta va fi dotat cu tehnologii avansate pentru asigurarea unui flux rapid și eficient al persoanelor și mărfurilor. Declarațiile au fost făcute de Ambasadorul României la Chișinău, Cristian-Leon Țurcanu, într-un interviu pentru ONE TV, în care a subliniat importanța strategică a proiectului pentru conectarea Republicii Moldova la rețeaua rutieră europeană începând cu luna iulie.
„E un proiect foarte complex și e un proiect care are și o valență simbolică. Și iată că faimosul Pod de Flori devine un pod real, un pod din beton, un pod care ne va apropia și mai mult. E vorba de o interconexiune strategică din mai multe puncte de vedere. Fie că vorbim de un cetățean obișnuit, care astfel va putea să treacă în condiții mult mai bune Prutul, va putea să ajungă foarte repede la Iași, poate să călătorească mai departe în Uniunea Europeană, dar vorbim și de marfă, vorbim și de operatori economici, vorbim de timp mai scurt de așteptare în frontieră și, până la urmă, vorbim de autostradă, pentru că acest pod va fi efectiv autostradă. Și ceea ce mă bucură este că primii kilometri de autostradă din Republica Moldova vor fi, în esență, o extensie a autostrăzii Unirii, Autostrada A8, care pe acest pod va trece până aici, în Republica Moldova.”, a declarat ambasadorul României în Republica Moldova, Cristian-Leon Țurcanu.
Noul pod va include și un punct comun de trecere a frontierei, după modelul implementat la Leușeni-Albița. Ambasadorul României, Cristian-Leon Țurcanu, spune că acest sistem va fi extins și la alte puncte de trecere, după ce și-a demonstrat eficiența în reducerea timpului de așteptare și fluidizarea traficului dintre Republica Moldova și România.
„A dat rezultate foarte bune, mai bune decât cele așteptate. Au scăzut timpii de așteptare, chiar dacă unii se plâng în continuare. Statisticile arată că timpii de așteptare sunt în continuă descreștere, iar acest model este replicat, urmează să fie replicat la cât mai multe puncte de trecere a fronterei. Totuși nu este simplu, pentru că este vorba de o coordonare și o sincronizare a sistemelor tehnice, a bazelor de date, a echipelor care lucrează în teren. Există și probleme de natură logistică. Efectiv, unde stau vameșii, unde stau polițiștii în punctele de trecere a frontierei și toate aceste lucruri sunt avute în vedere și în cadrul proceselor de modernizare a logisticii din aceste puncte de trecere a frontierei. Pentru noul pod, pe care sper să putem trece din vara acestui an, aceste lucruri au fost luate în considerare deja din faza de proiectare, astfel că vom avea aici, la acest Pod de Flori, cel mai modern punct de trecere a frontierei dintre România și Republica Moldova.”, a menționat ambasadorul României în Republica Moldova, Cristian-Leon Țurcanu.
În cadrul interviului, diplomatul român a oferit detalii despre sprijinul acordat de autoritățile din România pentru ca Republica Moldova să nu rămână fără energie electrică și apă potabilă, în contextul atacurilor cu rachete lansate de Rusia asupra Ucrainei, care au afectat sistemul energetic și au provocat poluarea Nistrului.
„- Sunt două exemple pe cât de nefericite și pe cât de triste, dar care oferă o imagine foarte clară a ceea ce înseamnă război, a ceea ce înseamnă o agresiune ilegală și nelegitimă dusă împotriva unui stat vecin și prieten și care are efecte directe asupra Republicii Moldova, dar și asupra întregii regiuni. În ambele situații, România a venit imediat să ajute, să ofere asistență. În cazul incidentului de pe Nistru a fost un test de viteză, un test de coordonare, un test de sincronizare. Și un test de solidaritate, în primul rând.” , a mai a declarat ambasadorul României în Republica Moldova, Cristian-Leon Țurcanu.
Ambasadorul României afirmă că autoritățile din domeniul energetic din cele două state au coordonat măsurile tehnice necesare pentru stabilizarea și echilibrarea sistemului energetic al Republicii Moldova și pentru compensarea pierderilor provocate de atacurile Federației Ruse asupra infrastructurii din Ucraina.
„În ceea ce privește incidentul de la linia electrică, primul lucru care s-a făcut a fost să se activeze cele patru linii de joasă tensiune care traversează Prutul și astfel s-a putut stabiliza sistemul energetic din Republica Moldova și s-a putut evita un blackout foarte, foarte serios care ar fi afectat țara. Mai departe, Ministerul Energiei din Republica Moldova împreună cu Ministerul Energiei din România au luat toate măsurile tehnice necesare pentru echilibrarea sistemului și pentru asigurarea volumelor de electricitate care să compenseze pierderile cauzate de defecțiunile de pe linia atacată de Federația Rusă.”, a pecizat ambasadorul României în Republica Moldova, Cristian-Leon Țurcanu.
România și-a asumat un rol activ în susținerea independenței și securității energetice a Republicii Moldova, a mai subliniat Cristian-Leon Țurcanu.
„Haideți să nu uităm de gazoductul Iași-Ungheni, de exemplu, care a fost un mare pas înainte în asigurarea unei aprovizionări sigure și predictibile cu gaz. Acum discutăm de electricitate și de conexiunea dintre Vulcănești și Chișinău, care, odată finalizată, va asigura că electricitatea de proveniență europeană, deci de proveniență sigură, poate să ajungă din România până la Chișinău. Această linie a fost proiectată și pentru evitarea MGRES, ca să putem avea predictibilitate, ca populația din Republica Moldova să nu poată fi obiectul unui șantaj și să ne asigurăm că toate funcțiile societății și ale comunităților pot să curgă la o calitate bună și, din nou, predictibilă în fiecare zi. În completarea acestor proiecte, mai avem în vedere construcția încă a unei linii de înaltă tensiune, Suceava-Bălți. „, a mai spus ambasadorul României în Republica Moldova, Cristian-Leon Țurcanu.
Potrivit diplomatului român, energia a devenit o armă și este folosită ca instrument de presiune asupra statelor. Pentru a face față acestor riscuri, aprovizionarea trebuie să provină din surse sigure și predictibile, iar investițiile în interconectări, energie regenerabilă și capacități de stocare devin tot mai importante în actualul context regional.
