Regiunea transnistreană nu este un impediment pentru integrarea Republicii Moldova, în UE, ba mai mult, integrarea în UE, ne apropie de rezolvarea diferendului de trei decenii. Este opinia directorului executiv al Institutului Pentru Inițiative Strategice de la Chișinăi, Vadim Pistrinciuc, exprimată în cadrul interviului oferit jurnalistului ONE TV, Cătălin Murzac, în contextul campaniei de informare „Europa de lângă noi”, lansată de ONE TV și STAR TV. Vadim Pistrinciuc a subliniat că acest lucru se datorează inclusiv faptului că Uniunea Europeană a devenit cel mai important partener economic al regiunii transnistrene.
-Bun găsit! Continuăm serie de dialoguri despre procesul de aderare al Republicii Moldova la Uniunea Europeană în cadrul proiectului „Europa de lângă noi”, cu domnul Vadim Pisprinciuc, directorul executiv al Institutului pentru Inițiative Strategice de la Chișinău. Domnule Pistrinciuc, vă mulțumim pentru că ați acceptat să fiți alături de noi și să ne oferiți acest interviu.
-Bună ziua și merci mult vouă!
-Iată ca a trecut aproape un an de când cele 27 de state membre au luat decizia istorică la Bruxelles de a deschide negocierile de aderare cu Republica Moldova. Cum apreciați la acest an distanță că sunt progresele înregistrate de Republica Moldova? Cum apreciați nivelul relațiilor dintre Republica Moldova și UE?
-Relațiile sunt foarte bune și dinamică, dar trebuie să evidențiem un lucru. Beneficiu sau oportunitatea pe care o avem în acest moment se dătorează unei munci și sacrificilor pe care le-a făcut țara noastră pe parcursul ultimilor 20 de ani, aș spune cel puțin. De ce? Procesul de integrare europeană a fost inițiat mai solid, să zicem, în 2005, când a fost propus și aprobat de către Comisia Europeană și Parlamentul Republicii Moldova, primul plan de acțiune Republica Moldova-UE. A urmat mai apoi semnarea acordului de asociere și liber schimb, regimul fără de vize, și iată acum, grație unei activități diplomatice foarte bune, inclusiv a președintei Republicii Moldova, dar și a oportunității care au apărut, dacă o putem spune așa, geopolitice, suntem foarte aproape de a deveni membri ai Uniunii Europene. Progresele, sigur că depinde cu ce comparăm. Dacă comparăm cât de pregătită era Republica Moldova acum 15 ani, 10 sau 5, sigur că mai puțin. Dar pas cu pas, chiar dacă am avut și guvernări care nu au sfășit-o bine, oricum cam toate și-au adus aportul ca integrarea europeană să se producă și noi să fim aproape de ce este obiectivul nostru, să trăim în pace și să trăim în bunăstare.
-Observăm în spațiul informațional al Republicii Moldova și nu doar diferite minciuni, falsuri care țintesc să denigreze imaginea Uniunii Europene și procesul de aderare al Republicii Moldova la Uniunea Europeană. De ce, totuși, Kremlinul dorește atât de mult să ne ține de picior și să nu ne permite să ne integrăm în UE.
-Cred că ceea ce doresc ei este într-un fel refacerea unui imperiu, sau, poate și mai rău, doresc cumva să fim o zonă de bufer, o zonă așa spălată, sură, unde nu se întâmplă prea multe lucruri și unde ei pot să vină să facă ceea ce vor ei. Alegerea suverană a unui popor, deci este spre această direcție spre Uniunea Europeane, intră în conflict cu viziunile Federatiei Rusie și a conducerei actuale a Federatiei Rusie despre cum trebuie să fie întreg continentul european. Vedem, de fapt, că ei atacă foarte dur nu doar cu narative, dar și cu activitățile de diversiune, cu contrasancțiuni întreg continentul european, dar chiar și, ar spune eu, echilibru de pe glob.
-Unele voci pro-Kremlin afirmă că Republica Moldova nu este pregătită să adere la Uniunea Europeană, că nu este timpul potrivit și aduc că nu va adera la Uniunea Europeană. Și aduc drept exemplu Turcia sau Serbia, care au deja zeci de ani și tot nu mai aderă. Care totuși sunt în acest sens condițiile care trebuiesc îndeplinite astfel încât Uniunea Europeană să ne accepte în comunitatea sa?
-În primul rând, oamenii trebuie să cunoască. Foarte mulți din acești… unii politicieni, alții persoane publice, sunt plătiți ca să spună acest lucru. Nu știu dacă o spun sincer. Într-al doilea rând, în mod evident că totul depinde de Republica Moldova și de cetățenii și politicienii acestei țări. Dar toți sunt cetățenii. Ce ar însemna acest lucru? Reforme pe hârtie. Nu va merge de data asta. Reformele trebuie să fie implementate consecvent, atât prin diferite acte normative sau legislative, legi, hotărâri de guvern, dar și în realitate. Ele trebuie să producă efort în teren, efort acolo unde se oferă anumite servicii sau anumite beneficii cetățenilor? Haideți să negociem să vedem ce vrea Federația Rusă de la noi astăzi. Ce putem noi să-i pferim ? Un singur lucru, iata aceasta perspectiva, acest vis, acest deziderat al nostru, că vrem sa fim o tara Europeana. Chiar si asa, cei care spun, iata, ca nu suntem gata, ca nu putem, ca nu stiu ce, sunt alte conditii. Noi niciodată nu am fost gata de nimic într-un fel. Pentru aceste elite vechi, cum le mai spun unii, contează foarte mult lucrurile să rămână la fel. Un pic de dezordine, un pic de injustiție, un pic de sărăcie, oamenii să fie izolati. De ce au nevoie de aceste condiții? Întuneric, dezordine și sărăcie, fiindcă în aceste condiții: unu – poți să furi, doi – poți să manipulezi cu oamenii și, trei, cel mai important – poți să conduci o societate fără a-i da raport, fără a le oferi prea mult în loc.
-Se spune că Republica Moldova are două ministere de externe. Unul este la Chisinau, cel de-al doilea este la București. Este oare sprijinul oferit de România în procesul de aderare al Republicii Molodova la UE, un „ac în mânecă” pe care nu l-au avut alte țări ?
-Este un sprijin extraordinar, un sprijin care funcționează nu doar în situația integrării europene dar care a funcționat de fiecare dată când noi am avut situații extraordinare sau diferite momente nefaste, inundații, calamități naturale, COVID și, de sigur, în procesul integrerii europene, noi beneficiem de toată asistența tehnică de documentație tradusă în limba română pe care ne oferă România. Este un ajutor mai mult decât dintre vecini, este un ajutor frățesc, este o afinitate și în mod evident că noi beneficiem la maxim de ceea ce ne oferă guvernul României, dar este un apropo foarte mare. Munca, sudoarea, conflictele care o să fie ca urmare acestor schimbări ce trebuie să făcute ne aparțin doar nouă. Nu o să vină nici românii, nu o să vină nici sârbi, nu o să vină nici belgienii să facă schimbările acasă, pe care și cetățenii Republicii Moldova, în primul rând, vor să fie făcute aceste schimbări. Moldova are nevoie de suport, Moldova are nevoie de bani ca să dezvolte și să devină mai bogată și noi nu trebuie să ne rușunem de asta, să spunem că noi vrem să fim mai bogați și calea pe care am ales-o este bună pentru asta.
-Există anumite lucruri pe care le-am putea învăța de la vecinii de peste Prut în procesul de aderare la Uniunea Europeană.
-Trebuie să învățăm în primul rând de la ei faptul că cu jumătăți de măsură nu te joci. Au avut și ei perioade în care au încercat, poate nereușit, să facă unele reforme în domeniul administrației publice sau a justiției. Dar, pe urmă, a venit și pedeapsa, fie din partea cetățenilor, fie din partea Bruxellului. Deci, cu jumătăți de măsură, în acest proces de transformare europeană a țării, nu te joci. Asta e cea mai importantă lecție. Și dacă te-ai pucat să o faci, altă variantă decât muncă și multă dedicatie nu există.
-În ce context a apărut această fereastră de oportunitate pe care ați menționat-o?
-Sigur că este și un context geopolitic. Nu putem să o deconectăm de situația de război, agresiunea militară a Rusiei față de Ucraina, fiindcă tot ce s-a vociferat, ce ar fi explicat intervenția Federației Rusii în Ucraina, de fapt la asta se referă, că uite, voi sunteți liberi și democratici, dar nu mai sunteți, trebuie să vă aflați în arealul nostru, voi aveți proprietăți, dar voi nu le mai aveți, de fapt, că sunt toate ale noastre, voi sunteți organizați într-un fel, dar venim noi și vă organizăm altfel. În mod evident, că toate explicațiile, acest narrativ propagandistic care este promovat de Federația Rusă, arată foarte clar că, probabil, Putin, anturajul lui Kremlinul, vede un pericol în libertate, în democrație, în drepturile omului și în faptul că oamenii vor să trăiasca mai bine. Oamenii vor străiasca mai bine și în pace.
-În ce măsură proiectul de aderare la Uniunea Europeană a Republicii Moldova poate influența și procesul de reintegrare a regiunii transnistrene?
-Într-o directă măsură, fiindcă și ei vor străiască mai bine. Și, de fapt, dacă vă uitați, astăzi, întreprinderii transnistrene exportă cele mai multe mărfuri, în jur de 70% deja în țările unii europene, inclusiv în România, o bună parte. Sigur că situația acestei regiuni interne, să-i spun așa, faptul că nu este sub controlul constitucional a Republicii Moldova și faptul că acolo staționează o armată străină și că ei au și o valută proprie, un sistem bancar, legislații proprie, îi îndepărtează foarte mult de acest proces. Dar, am auzit acum un an de zile în urmă, la Chisinau, ce a spus și Comisarul European pentru Relații Externe, domnul Borrel, că nu este impediment pentru Republica Moldova să integreze. Eu aș vrea foarte mult ca cetățenii Republicii Moldova care au reședința în Transnistrie să aibă aceeași opțiune și dorință și cred că într-o perspectivă mai îndelungată, poate cu mai multe căi, ocolișuri și mai multe bătăi de pas pe loc și ei vor ajunge acolo, fiindcă poți să polemizezi foarte mult despre propagandă, poți să spui foarte multe, dar oamenii au nevoie să trăiască, oamenii au nevoie să aibă economie, oamenii au nevoie de servicii, oamenii au nevoie de infrastructură și în acest caz ai doar calea dezvoltării, nimic altceva.
-Cum putem beneficia ca țară de pe urma armonizării capitolelor Acqis-ului comunitar?
-Foarte simplu. Aceste achiuri, de fapt, se referă la anumite standarde. Din tot ce înseamnă stat, ce înseamnă economie, organizarea administrației publice, servicii publice, infrastructură. Această armonizare înseamnă că Moldova să respecte mai bune standarde în toate aceste domenii. Eu în fiecare zi deschid rețele sociale și văd acolo oamenii se plâng. Am fost la serviciu social, o trebuie să aștept. Digitalizarea lucrează, nu lucrează. Că drumul de la sud este rău, că drumul de la nord este rău, că nu este acces la apă potabilă de calitate, că este corupție, că este injustiție în țară. Păi, aceste armonizări a legislației, dar nu doar, deci care trebuie să regăsească această legislație refăcută, armonizată, trebuie să aibă un impact asupra realității obiective, asupra realității de zi cu zi, această armonizare înseamnă să fie ridicat standartul de viață al cetățenilor. Efecte a fiecărei schimbări de legislație trebuie să producă, dacă nu imediat, cel puțin simultan. Ceea ce noi trebuie să ținem cont este că, pentru a ne transforma, nefiind încă membri al Uniunii Europeane, Republica Moldova urmează să se beneficieze de fonduri colosale de preaderare. Dacă comparăm dimensiunile Republicii Moldova și banii de care putem să dispunim, asta înseamnă că se pot rezolva foarte multe probleme în economie. Antreprenorii și agricultorii pot avea acces mult mai mare la finanțare, nu la câteva sute de lei despre care tot se face gâlceavă în public de ajutor a fermierilor, inclusiv în situația în care noi deja ne confruntăm cu calamități și, în special, cu lipsă de apă secetă, ce impuni neaparat o revedere a manajmentului apei. Sunt costuri fenomenale pe care le vom putea acoperi intr-o perioada relativ rapidă doar cu ajutorul Unii Europene. Și aș face o remarcă aici. Dacă întrebați inclusiv pe primarii partidelor, liderii cărora spun aici că sunt eurosceptici, ei se bat pentru fonduri europene, se bat pentru proiecte europene și înțeleg foarte bine că Moldova are nevoie de aceste resurse.
-Pe cât de pregătiti suntem ca stat pentru aceste fonduri europene pentru a le putea consuma în totalitate?
-Absorpția fondurilor europene este un proces destul de dificil. Asta nu înseamnă că vine cineva cu elicopterul și începe să împrăștie bani în stânga și în dreapta. Dar acest acces la fonduri europene și absorpția este și un proces foarte complicat și burocratic, să fie ancorat în realitate, trebuie să fie justificat cu date, să se vadă clar care va fi impactul creșterii. Și pentru asta eu aș spune că noi suntem parțial pregătiți. Noi mai avem niște oameni, cadre, instituții, dar urmează în următorii un an, doi să accelerăm foarte puternic pentru a pregăti mai multe cadre și prin a invita inclusiv conaționali de ai noștri care lucrează la Bruxelles sau în alte state europene. Sunt mulți, apropo, tineri care cunosc acest domeniu să ne gândim la condiții care să le propunem și ei să revină acasă, fiindcă aveți perfectă dreptate, acest lucru poate fi o problemă.
-Care considerați că vor fi cele mai complicate, mai complexe sau de lungă durată capitole care vor trebui negociate de Republica Moldova ale Acqui-ului?
-Tradițional, noi de obicei ne încălcim un pic la justiție, dar acolo lucrurile se vor schimba. Dar nu vor corespunde aceste schimbări cu așteptările noastre. Oamenii vor contesta destul de mult în viitor anumite acțiuni ale justiției. Eu cred că nu va fi ușor pentru noi capitolurile ce sunt legate de mediu și de ecologie, fiindcă suntem o țară din păcate destul de ignorantă la acest capitol, iar politica ecologistă și verde, mediul ambiant, apa, pădurile sunt o chestiune foarte importantă pentru uniunea europeană. Eu zic că cele mai mari probleme le ai la capitoluri la care trebuie să produci efect real. Și dacă ai o societate care încă nu-i pe de plin pregătită și nu înțelege pe de plin că trebuie să atragă atenție la unele domenii, cum ar fi de mediu, acolo o să fie cele mai multe probleme, fiindcă va trebui, pe de-o parte, în același timp, simultan, să faci reforme, să produci anumite standarduri, să scrii legi, hotărâri, de altă parte să-i duci, să-i implici oamenii. Ceea ce nu este tot timpul ușor să faci simultan.
-Anul trecut Comisia Europeană a venit cu o serie de recomandări pentru Republica Moldova. În ce măsură considerați că la ora actuală acestea sunt îndeplinite?
-Sunt parțial îndeplinite și vedem că aprecierile unui europene nu sunt formale. Ei foarte bine explică care sunt notele pe fiecare capitol. Sunt multe capitole, peste 30, deci evident că trebuie să fim foarte atenți. Ce pot să zic eu este că, cu siguranță, nu vor fi „blaturi” în acest sens. Deci blaturi, aranjamente nu vor fi, fiindcă cetățenii europeni, deci după ce se termină aceste negocieri, noi vor trebui să mergem să ratificăm intrarea noastră în UE. Asta nu știu în ce anul să fie, când 2029, când 30, poate mai târziu depinde. Totul depinde de noi, dar mi se pare rezonabil ca scop să ai 2030 anul.
-Care sunt următorii pași pe care ar trebui să-i întreprindă Republica Moldova pentru a putea merge mai repede pe percursul lui European?
-Uitați-vă, curând avem un referendum și eu văd că sunt foarte multe discuții în acest sens. Avem și alegerile prezidențiale. La anu avem parlamentare, dar acum prezidențiale și referendumul. Eu vă pun o întrebare. Nu se răspunde cu întrebare la întrebare, dar așa mai retorică. Cum credeți, pentru entuziasmul europenilor care se ne ajute, se implice în vremuri grele și pentru ei, că și ei au inflații, prețuri mărite, multe alte probleme, insecurități, pentru acest entuziasm, ca oamenii ăștia să vrea să ne ajute. Contează dacă acest… Noi demonstrăm o disiplină la acest referendum și demonstrăm că minciunile și falsurile nu ne pot încurca și arătăm că suntem cetățeni responsabili, cetățeni implicați civic și venim, votăm. Și eu nu zic cum să votez, că pot să votez și contra, pot să votez, da, dar o țară care arată această disciplină, în mod evident, dispune de mai mult suport și de mai mult entuziasm din partea celor care vor să te ajute. Altfel, dacă o facem de belea și la acest capitol, iarăși o să avem aceste regrete. Cum le avem și acum, eu auzeam încă, și pe cei mai în vârstă, și pe buneii spun că în 91 trebuia de făcut ceva, dar poate în 99 sau în 2005 am scăpat trenul, sau l-am scăpat în 2009, sau primul în 2014, Balcanii de vest, și alte lucruri. Mintea mi-a de altă dată, cum spun la noi, în Moldovenie, că ca să nu regretăm acest lucru, trebuie să facem ceea ce fac cetățenii responsabili, să ne implicăm.
Acest material jurnalistic este realizat în cadrul proiectului „Promovarea avantajelor aderării Moldovei la UE prin exemplul experienței României”, finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova. Conținutul acestui material jurnalistic nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova.
