În încercarea de a economisi bani pentru lemne și cărbune, unii vârstnici recurg la metode improvizate de încălzire, precum flacăra aragazului sau băile cu apă fierbinte. Dar acestea le pot pune viața în pericol și se pot solda cu arsuri grave sau chiar deces, avertizează salvatorii care subliniază că pericolul râmâne eminent și în cazul sobelor defecte sau al aparatelor de căldură nesupravegheate. Potrivit Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, de la începutul anului, numărul incendiilor produse pe fondul folosirii sobelor și a canalelor de evacuare a fumului cu probleme a crescut cu peste 10 la sută comparativ cu aceeași perioadă al anului trecut.
Zinaida Furtună, în vârstă de 73 de ani, a fost internată în secția Arsuri și Chirurgie Plastică a Spitalului de Traumatologie și Ortopedie din Chișinău cu arsuri la piciorul drept, după ce a scăpat un vas cu apă fierbinte în timp ce încerca să-și facă o baie.
”Iaca am scăpat cratița că am încercat să fac baie, din altă cameră să o duc în vană și am dat cu mâna, am scăpat cratița și mi-am opărit piciorul și am trei săptămâni de când mă chinui. Nu pot face baie în toată ziua, că la mine e titan pe lemne și pun o tigaie cu apă caldă și adaug cu apă rece, ca să economisesc din lemne și am făcut rană la picior”, Zinaida Furtună, pacientă.
Iar încercarea de a se încălzi de la un aragaz a băgat-o în Secția de terapie intensivă pe o femeie de 79 de ani. Ea a suferit arsuri pe 40 la sută din suprafața corpului, iar acum are nevoie de transplant de piele.
”Sunt sectoare de arsuri profunde, luând în considerație ca la vârstnici pielea e mai fină, nu e atât de elastică și atât de bine vascularizată. Bătrânica poate să scape doar cu transplant de piele”, Octavian Cirimpei, șef secție chirurgie plastică și arsuri al IMSP SCTO.
Medicul avertizează că pe lângă cicatricile vizibile, arsurile grave pot provoca dificultăți de mișcare sau deficiențe pulmonare.
”Până la 12 procente din bolnavii tratați în secție, sunt supravegheați, pe parcursul vieții lor, pe motive de dificultăți de mișcare a membrelor, dificienții funcționale, iar despre cele estetice, ele sunt inevitabile. Ceea ce poate face o persoană arsă este să răpcească suprafața arsă cu un gel de apă, dar nu cu gheață”, Octavian Cirimpei, șef secție chirurgie plastică și arsuri al IMSP SCTO.
Pentru a evita incidentele de acest fel, responsabilii Inspectoratului General pentru Situații de Urgență îndeamnă oamenii să evite metodele improvizate de încălzire, precum și să verifice starea sobelor, pentru a se asigura că acestea nu prezintă fisuri sau alte deteriorări.
”Soba trebuie să fie curățată, înainte de exploatarea acesteia. În cazul în care am depistat fisuri la sobă, ar fi bine să fie reparate, ca ace monixod de carbon sau fum să nu le creeze probleme oamenilor. Mai mult ca atât, încăperile trebuie să fie aerisite bine și să avem canale de ventilare ca acestea să nu fie opturate, pentru că ar risca să se intoxifice cu dioxid de carbon”, Liliana Pușcașu, ofițer de presă a IGSU.
Iar cei care se încălzesc cu ajutorul aparatelor cu aer cald trebuie să evite conectarea simultană a mai multor dispozitive electrice la aceeași priză, mai subliniază reprezentanții IGSU. În fața camerelor de luat vederi, unii moldoveni dau asigurări că respectă aceste reguli.
”Eu în fiecare an curăț soba. Chem un bărbat, că am avut doi soți și au murit, și vine curăță soba bine, și niciodată nu o las să stea așa”.
”Eu de câte ori îi spun soțului să nu împingă cahla bine, să o lase un pic deschisă, că dacă rămâne un jăratic aprins și iese fum, cum să nu ne temem, la noi în sat a fost un caz că la noi că doi bătrâni au pus cahla și a doua zi au murit”.
Potrivit datelor Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, de la începutul anului și până acum, au fost înregistrate 149 de incendii cauzate de nerespectarea regulilor de apărare împotriva incendiilor la exploatarea sobelor și canalelor de evacuare a fumului. Iar în perioada similară a anului 2025 au fost 135 de cazuri.
