Uniunea Europeană rămâne principala destinație a exporturilor din regiunea transnistreană. Aproape 77 la sută din mărfurile produse în stânga Nistrului ajung în statele UE, în special în România, Italia și Slovacia. Asta arată datele Biroului Politici de Reintegrare. Experții susțin însă că principalul partener comercial al regiunii este, de fapt, malul drept al Nistrului, fapt care demonstrează interdependența economică dintre cele două maluri.
Potrivit Biroului Politici de Reintegrare, exporturile către piața Uniunii Europene s-au menținut la același nivel ca în perioada similară a anului trecut și au reprezentat peste 76 la sută din volumul total al mărfurilor exportate de agenții economici din regiune. În același timp, importurile din Uniunea Europeană au constituit 41,5% din totalul bunurilor introduse în regiunea transnistreană.
Principalele destinații ale exporturilor sunt România, Italia și Slovacia, iar cele mai multe importuri provin din Ucraina, Uniunea Europeană și China. Autoritățile afirmă că aceste date confirmă orientarea economică a regiunii către piața europeană.
Fostul vicepremier pentru reintegrare, Alexandru Flenchea, susține că economia regiunii transnistrene trebuie analizată în ansamblu, inclusiv prin prisma schimburilor comerciale cu malul drept al Nistrului.
”Dacă vrem să înțelegem cu adevărat ce este economia regiunii transnistrene, trebuie să ne uităm peste statistica totală a vânzărilor de mărfuri și servicii în afara regiunii. Adică ceea ce cuprinde, cu alte cuvinte, și toate mărfurile care ne le vând nouă, aici, malul drept. Și atunci, brusc, vom vedea că partenerul principal, comercial principal, regiunii transnistrene nu este UE.”, a spus Alexandru Flenchea, fost vicepremier pentru Reintegrare.
Potrivit lui Alexandru Flenchea, relațiile economice dintre cele două maluri ale Nistrului reprezintă un instrument important care poate fi valorificat în procesul de reintegrare.
”Ceea ce trebuie să facă autoritățile, mă rog, guvernul la ziua de azi nu avem. Este să valorifice aceste dependențe și să le transforme în dependențe politice. Nu să creeze condiții, inclusiv legislative, prin amendamente legislative, ca să dea voie Rusiei în continuare să finanțeze regiunea.”, a mai spus Alexandru Flenchea, fost vicepremier pentru Reintegrare.
Expertul în politici publice și securitate, Andrei Curăraru, afirmă că, deși regiunea transnistreană menține relații comerciale cu Federația Rusă, exporturile către această piață sunt reduse. Potrivit acestuia, livrările către Rusia au scăzut la mai puțin de 10 milioane de dolari.
”Explicația asta este foarte simplă, este una logistică, pe fundalul războiului nu poți să exporți în Federația Rusă decât suportând niște costuri logistice foarte mari.”, a afirmat expertul în politici publice și securitate, Andrei Curăraru.
Expertul consideră că apropierea economică de piața europeană poate consolidarea legăturilor dintre cele două maluri ale Nistrului.
”Este o premiză foarte bună de a integra economic Regiunea Transnistreană în aspirațiile noastre de integrare europeană, dar și în tot ce înseamnă sistemul economic al Republicii Moldova.”, a spus expertul în politici publice și securitate, Andrei Curăraru.
În 2025, autoritățile de la Chișinău au început elaborarea unui nou plan de reintegrare a regiunii transnistrene, în parteneriat cu Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii. Existența documentului a fost făcută publică pentru prima dată în noiembrie, însă autoritățile nu au prezentat detalii despre conținutul acestuia.
