Preşedintele francez Emmanuel Macron va găzdui astăzi, 17 februarie, reprezentanţi ai „principalelor ţări europene“ pentru discuţii despre „securitatea europeană“, pe fondul îngrijorărilor legate de negocierilor de pace privid Ucraina purtate de SUA și Rusia în absența europenilor. Ministrul francez de externe Jean-Noel Barrot nu a precizat cine va participa la această „întâlnire de lucru“, dar potrivit unei surse diplomatice europene, la Paris ar urma să fie prezenţi lideri din Germania, Polonia, Italia, Danemarca, precum şi Marea Britanie, în afara UE.
Șefa Comisiei Europane, Ursula von der Leyen şi președintele Consiliului European, Antonio Costa, precum şi secretarul general al NATO, Mark Rutte, vor participa, de asemenea, la reuniune, scrioe adevarul.ro.
Ministrul polonez de externe, Radosław Sikorski, a confirmat informația la Conferința de securitate de la München, precizând că Macron își dorește discuții serioase cu privire la provocările ridicate de administrația Trump.
Sikorski a explicat că președintele american adoptă o strategie de tip „razvedka boyem” – „recunoaștere prin luptă” – prin care testează limitele și schimbă pozițiile în funcție de reacțiile internaționale. În acest context, oficialul polonez a subliniat importanța unei reacții ferme din partea Uniunii Europene.
Mize majore
Liderii europeni se vor întâlni pentru a discuta teme esențiale legate de Ucraina, inclusiv posibilele garanții de securitate pentru Kiev, perspectivele de aderare la NATO și rolul Europei în procesul de pace. Se așteaptă ca discuțiile să vizeze și excluderea UE de la negocierile direct cu Rusia, conduse de SUA, o temă care a stârnit îngrijorare pe întreg continentul. Londra a confirmat că premierul britanic Keir Starmer va participa la întâlnirea de la Paris, iar apoi va merge la Washington unde va aborda subiectele discutate cu președintele Trump.
„Acesta este un moment unic într-o generaţie pentru securitatea noastră naţională, în care ne confruntăm cu realitatea lumii de astăzi şi cu ameninţarea cu care ne confruntăm din partea Rusiei. Este clar că Europa trebuie să-şi asume un rol mai important în cadrul NATO, în timp ce lucrăm cu Statele Unite pentru a asigura viitorul Ucrainei şi pentru a face faţă ameninţării cu care ne confruntăm din partea Rusiei. Regatul Unit va depune eforturi pentru a se asigura că SUA şi Europa rămân unite. Nu putem permite ca diviziunile din cadrul alianţei să ne distragă atenţia de la inamicii externi cu care ne confruntăm”, a declarat Starmer.
Perspectiva implicării lui Starmer evidenţiază, de asemenea, modul în care prim-ministrul britanic este atras într-un răspuns european, în ciuda faptului că Regatul Unit a părăsit UE, notează „The Guadian“. Secretarul general al NATO a confirmat și el prezența sa la reuniunea de luni.
Lumea se pregătește pentru negocieri dificile cu Rusia
La Conferința de la München, temerile europenilor legate de rolul SUA în negocierile de pace s-au intensificat, mai ales după declarațiile trimisului special al lui Trump, Keith Kellogg, care a subliniat că liderii europeni nu ar trebui să se „plângă” de posibila lor absență de la masa negocierilor, ci să vină cu propuneri concrete și idei. Aceasta a fost o intervenție care a stârnit o reacție vehementă din partea europenilor, care cer o implicare mai activă în procesul de pace.
Europenii trebuie să fixeze „linii roșii“ în perspectiva soluționării conflictului din Ucraina și în special să se opună unei structuri de securitate bazate pe sfere de influență, a opinat duminică președintele finlandez Alexander Stub.
„Nu se pune problema de a deschide ușa acestei fantasme ruse a unei noi ordini de securitate indivizibile în sânul căreia ar exista sfere de interese“, a afirmat Stubb în ultima zi a Conferinței de securitate de la Munchen.
Un alt punct non-negociabil este, potrivit șefului statului finlandez, „apartenența Ucrainei la UE și NATO’“, „o decizie ce le revine ucrainenilor“.
Săptămâna trecută, SUA au declarat că o aderare a Ucrainei la NATO, dorită de Kiev, dar respinsă categoric de Moscova, nu ar fi realistă.
Provocări și oportunități
Anxietatea europenilor s-a intensificat sâmbătă, când trimisul special al lui Trump pentru Ucraina, Keith Kellogg, a declarat că nu este realist ca liderii europeni să se implice. „S-ar putea să fie ca creta pe tablă, s-ar putea să scârţâie puţin, dar vă spun ceva care este cu adevărat destul de sincer”, a declarat Kellogg la conferinţa de la Munchen.
„Iar prietenilor mei europeni le-aş spune: „Intraţi în dezbatere, nu plângându-vă că aţi putea, da sau nu, să fiţi la masă, ci venind cu propuneri concrete, idei, creşteţi cheltuielile [pentru apărare]”.
Kellogg a declarat că lucrează în „timpul lui Trump”, iar un acord este aşteptat în câteva săptămâni şi luni.
De asemenea, se pare că SUA au trimis o scrisoare statelor europene, întrebându-le ce trupe sunt dispuse să furnizeze pentru o forţă de menţinere a păcii.
Un diplomat european a declarat că „se pare că Europei i se va cere să supravegheze un acord la a cărui negociere nu a participat direct. Între timp, Donald Trump încearcă să preia 50% din controlul asupra mineralelor rare din Ucraina”.
Sursele europene au declarat că îngrijorarea serioasă este că Trump ar putea negocia termenii încetării focului, care a fost menită să fie un acord pe termen lung, dar că el ar excepta SUA de orice rol în securitatea viitoare a Ucrainei.
Șeful NATO: Europenii trebuie să-și arate „utilitatea“
Europenii trebuie să arate „utilitatea“ lor dacă vor să conteze în negocierile dintre SUA și Rusia pentru a pune capăt ostilităților în Ucraina, a afirmat sâmbătă secretarul general al NATO, Mark Rutte.
„Dacă europenii vor să aibă un cuvânt de spus, trebuie să arătați utilitatea voastră și aceasta trebuie să se întâmple acum“, a declarat Rutte în fața presei, estimând că aceasta va presupune ca țările europene să majoreze cheltuielile pentru apărare și să elaboreze planuri concrete cu privire la contribuția lor pentru a garanta pacea. Rutte a susținut că liderii europeni „sunt acum în faza de planificare concretă “ a garanțiilor de securitate posibile pentru Ucraina.
Un grup de țări europene lucrează în liniște la un plan de trimitere de trupe în Ucraina pentru a ajuta la aplicarea oricărui acord de pace viitor cu Rusia, scrie AP . În fruntea acestor eforturi se află Regatul Unit și Franța. Europenii au început să studieze problema tipului de forță care ar putea fi necesară în urmă cu aproximativ un an. Dar sentimentul de urgență a crescut pe fondul îngrijorărilor că președintele american Donald Trump ar putea trece peste capul lor, și posibil peste cel al Ucrainei, pentru a încheia un acord cu Putin. „Suntem într-un stadiu foarte incipient”, a declarat pentru Associated Press ministrul estonian al apărării, Hanno Pevkur, în marja Conferinței de securitate de la Munchen.
Potrivit acestuia, în ciuda diferitelor discuții și zvonuri, este „extrem de important” pentru aliații europeni să înțeleagă cum va arăta linia de contact din Ucraina înainte de a elabora un plan. Dacă Rusia și Ucraina își reduc forțele de-a lungul liniei de front la „câteva mii” de trupe de fiecare parte, a spus Pevcur, „nu ar fi o problemă pentru Europa să fie și ea acolo”. El a adăugat că va fi mult mai dificil dacă conflictul este încă „în fierbere”.
Componența și rolul forțelor vor fi determinate de tipul de acord de pace care poate fi încheiat. Dacă Rusia și Ucraina pot conveni asupra termenilor în timpul negocierilor, este probabil că vor fi necesare mai puține măsuri de securitate și o forță mai mică.
Dar experții și oficialii avertizează că, în circumstanțele actuale, europenii ar trebui să desfășoare un contingent puternic și mare, nu o echipă de menținere a păcii precum Căștile Albastre ale Organizației Națiunilor Unite.
Ţările europene nu vor forma o armată unificată ca răspuns la ameninţările din partea Rusiei, a declarat ministrul polonez de Externe, Radoslaw Sikorski, într-un interviu acordat televiziunii de stat şi difuzat sâmbătă seara.
