Aproximativ 26 de mii de persoane născute în Republica Moldova riscă să rămână fără cetățenie. Este vorba despre cei care au certificat de naștere, dar nu și buletin de identitate. Datele au fost făcute publice de către directorul Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, într-un interviu pentru Ziarul de gardă. Potrivit șefului Agenției Servicii Publice (ASP), situația îi vizează pe cei născuți după proclamarea independenței. Iar printre aceste persoane sunt inclusiv moldoveni din diaspora, care, la atingerea majoratului, întâmpină dificultăți în procesul de perfectare a actelor de identitate moldovenești.
,,Știm câte persoane potențial ar putea cădea sub această incidență. Ele ar putea să fie un pic mai multe, dar din calculele noastre, între vârsta de 18 și 34 de ani, din cetățeni ai Republicii Moldova, avem în jur de 26 de mii de persoane care nu au niciun act de identitate eliberat. Numărul poate fi mai mari din cauza că cei care au plecat, nu au mai transcris actul de naștere”, a adăugat Mircea Eșanu, directorul ASP.
Noua Lege a cetățeniei Republicii Moldova a intrat în vigoare în data de 24 decembrie 2025. Aplicarea noilor prevederi a scos însă la iveală mai multe lacune. Un caz recent îl vizează pe un tânăr de 20 de ani, născut în Republica Moldova, care după efectuarea serviciului militar ar fi fost declarat apatrid deoarece nu și-a perfectat buletinul de identitate până la 18 ani. Cu referire la acest caz, directorul ASP spune că Ministerul Apărării nu ar fi trebuit să-l înroleze în serviciul militar, fără un act de identitate.
,,-Pe certificatul de naștere a acestuia nu există nicio poză a acestei persoane. Ea trebuie să respecte o procedură de identificare. Iar asta face complicată partea asta cu împlinirea vârstei de 18 ani, persoana devine matură, are parte deplină de exercițiu. Dacă mă întrebați pe mine, ei nu trebuiau să-l admită în serviciul militar.
– Așa credeți sau așa stipulează legislația?
– Înțelegerea mea a legislației spune că ei nu trebuiau să-i facă înrolarea fără un act de identitate”, a mai afirmat Mircea Eșanu.
Reprezentanții Ministerului Apărării au precizat cu referire la acest caz că încorporarea în Armata Națională nu depinde exclusiv de deținerea buletinului de identitate. Iar tânărul de 20 de ani a fost încorporat legal, în baza documentelor existente și a evidenței militare.
Noua lege a înăsprit semnificativ procedura de obținere a cetățeniei moldovenești. Astfel, solicitanții sunt obligați să susțină un test de cunoaștere a limbii române și a Constituției, precum și să depună dosarul exclusiv personal. Directorul Agenției Servicii Publice a precizat că autoritățile analizează modificarea legislației pentru a simplifica pentru anumite categorii procedurile.
,, Indiferent de cunoașterea sau nu a limbii, persoana născută din cetățeni ai Republicii Moldova, trebuie să beneficieze de acest drept. Pentru aceste categorii, indiferent născute în țară sau peste hotare, proba de limbă și de Constituție va fi exclusă. Va fi doar o verificare documentară care poate fi făcută destul de rapid”, a completat șeful ASP.
Recent, președintele Parlamentului, Igor Grosu, le-a cerut autorităților responsabile să prezinte de urgență propuneri clare privind aplicarea Legii cetățeniei. Grosu a precizat că încă nu s-a stabilit dacă e nevoie de modificarea legislației sau doar de revizuirea hotărârilor de Guvern.
Modificările la Legea cetățeniei au fost operate pe fondul contextului regional de securitate. După declanșarea războiului Federației Ruse împotriva Ucrainei, cererile de cetățenie în Republica Moldova au crescut semnificativ. Potrivit datelor Agenției Servicii Publice, între ianuarie 2022 și noiembrie 2025 au fost depuse 37.626 de cereri, iar peste 55% dintre ele au fost depuse de cetățeni ai Federației Ruse.
