Prejudicii de peste 11 milioane de lei au fost înregistrate doar în această săptămână, în urma schemelor de escrocherie care fac tot mai multe victime pe teritoriul țării. De la pretinse amenzi pentru șoferi, link-uri suspecte și colete poștale, până la apeluri false din partea unor instituții de drept, acestea sunt doar câteva dintre metodele folosite de infractori pentru a-i lăsa pe oameni fără bani. Poliția atenționează în repetate rânduri cetățenii să nu divulge date personale sau bancare persoanelor necunoscute. Între timp, psihologii explică faptul că escrocii recurg la tot felul de tehnici de manipulare, prin care pun presiune emoțională, induc frică și comunicare rapidă pentru a convinge victimele.
Deși, în ultima perioadă, atât poliția, cât și mijloacele de informare în masă vorbesc zilnic despre cazurile de escrocherie și explică populației cum să evite capcanele infractorilor, escrocii continuă să facă victime. Psihologul Sergiu Sanduleac spune că asta se explică prin faptul că infractorii pun presiune pe persoanele pe care le contactează și le grăbesc să ia decizii fără a le oferi timp să verifice informațiile sau să ceară ajutor. Unul dintre primele semnale de alarmă, spune specialistul, este și faptul că mulți dintre escroci nu vorbesc limba română.
,,Deci dacă observați că escrocul începe să domine discuția și nu vă aude, dumneavoastră, în primul rând, trebuie să încercați să puneți întrebări. Dacă dumneavoastră puneți întrebări și el nu vă răspunde și iarăși revine la subiectul lui și încearcă să vă domine, să vă inducă într-o stare de anxietate, să vă pună să ia decizii rapide, atunci asta e un indiciu foarte important, pentru că orice decizie trebuie amânată cel puțin cu câteva minute”, a subliniat Sergiu Sanduleac, doctor în psihologie.
Psihologul Sergiu Sanduleac mai spune că oamenii cad în plasa escrocilor pentru că au reacții diferite la stres, iar în astfel de momente, poate scădea capacitatea de gândire rațională. Astfel, victimele pot lua decizii impulsive, fără a verifica informațiile sau riscurile reale.
,, Și chiar dacă dumneavoastră nu ați luat credit, ei deja vă spun că a luat cineva și atunci schema se schimbă pe parcurs în funcție de reacțiile dumneavoastră. Trebuie să înțelegeți că în call centerul respectiv, ei sunt mulți, ei se sună, ei se antrenează unei pe alții, ei lucrează”, a adăugat Sergiu Sanduleac, doctor în psihologie.
Psiholog ne-a spus că și el a fost contactat telefonic de escroci. El ne-a prezentat și discuția pe care a purtat-o cu un presupus infractor. Din înregistrare se aude cum interlocutorul se prezintă drept angajat al unei companii poștale și încearcă să obțină datele personale și anumite coduri de confirmare.
,, -Vă deranjează Poșta Moldovei este vorba despre o livrare prin curier, spuneți-mi, vă rog, mă auziți bine?
-Da, vă aud perfect.
-Pe numele dumneavoastră a parvenit un colet, spuneți-mi când să vă trimitem curierul astăzi sau în altă zi?
-Stați o clipă. Despre ce colet e vorba?”, se arată într-o discuție.
Pe parcursul discuției, interlocutoarea făcea pauze frecvente și pretindea că nu aude bine.
,,-Un pic mai tare repetați că nu v-am auzit bine.
-Pe parcursul zilei la orice oră vă este comod dumneavoastră.
-Bine, spuneți-mi dacă peste o oră .. așa.
-Alo, eu nu vă aud”, conform discuției.
Când psihologul a spus că ar dori să ridice personal coletul, interlocutoarea a insistat ca livrarea să fie făcută doar prin curier. Mai mult, ea a amenințat că în lipsa unei confirmări, va începe o așa-zisă taxare.
,,-Haideți să facem așa, curierul se va apropia la lucru și acolo se va clarifica cu angajații, bine?
-Înțelegeți, acum e necesar să facem confirmarea comenzii, fără confirmare sistemul….
-Dar e o comandă de lucru, nimic personal cu mine nu are, înțelegeți?”, se mai arată în discuție.
Poliția precizează că escrocii se prezintă drept angajați ai instituțiilor statului sau reprezentanți ai băncilor pentru a obține bani, date bancare și informații personale de la victime. Oamenii legii îndeamnă cetățenii să nu ofere date personale sau bancare la telefon, să verifice orice informație direct la instituția vizată și să anunțe imediat poliția în cazul unui apel suspect.
