Unul din zece elevi nu se simte în siguranță la școală, de teama că ar putea deveni victimă a bullyingului. Cel puțin asta arată datele Barometrului școlar 2026, realizat în premieră în țara noastră. Cele mai dese forme de abuz sunt bârfele și batjocura, însă mulți copii spun că au fost loviți sau excluși intenționat din activități. În acest context, Ministerul Educației dă asigurări că vor fi întreprinse măsuri pentru combaterea fenomenului.
Cei mai mulți elevi spun că intimidarea vine din partea colegilor. Totuși, puțini au curajul să ceară ajutorul profesorilor.
”Elevii, din oarecare motive, aleg să facă lucruri, poate nu neapărat drăguțe, poate nu neapărat conștiente. Nu toți copii au încredere în cadrele didactice pentru că unii dintre ei au demonstrat de mai multe ori că nu sunt demni de încredere”, Sandra Capșa, președintă a Consiliului Național al Elevilor.
De cealaltă parte, unii manageri școlari dau vina pe rețelele sociale, care ar dicta un comportament agresiv în rândul adolescenților.
”Influența rețelelor sociale asupra comportamentului elevilor, manifestării lor chiar și a vocabularului lor și simțim o degradare a copilului în formare”, Magdalena Maranciuc, directoare adjunctă al Liceului ”Ion Luca Caragiale”.
Profesorii sunt de părere că aceste comportamente sunt alimentate și de atitudinea unor părinți, care își apără copiii chiar și atunci când aceștia au un comportament inadecvat.
”Chiar suntem dezarmați, dar vina este dată pe școală, că la școală se fumează, că profesorii nu țin cont și nu îi urmăresc.Le faci observație, le iei țigara, vine părintele și zice cu ce drept i-ați luat-o?”, Natalia Ștefan, profesoară de limba română al Liceului ”Ștefan Vodă”.
Violența psihologică este o problemă alarmantă, care îi determină pe elevi să devină mai pasivi și să dezvolte niveluri ridicate de anxietate socială și depresie, spun specialiștii.
”Mulți dintre copii evită sau aleg să se retragă decât să soluționeze anumite situații de conflict, de neînțelegeri. Este nevoie să dezvoltăm unități cât mai multe, să sprijinim tinerii psihologi, ca ei să-și dezvolte competențe profesionale, pentru a putea răspunde nevoilor tinerilor”, Dana Lichii, psiholog.
Combaterea fenomenului de bullying este susținută și de partenerii internaționali, care afirmă că elaborarea unui barometru reprezintă un prim pas important pentru alinierea la standardele europene.
”Este pretutindeni această problemă iar acum violența digitală, de asemenea , se întâlnește la nivel global. Privind partea bună, sunt soluții de la care să învățăm, sunt modele de intervenție în alte țări este un proces în desfășurare, de unde putem învăța, dar nu să stăm pe loc”, Maha Damaj, reprezentantă a UNICEF în Moldova.
Ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, susține că, în acest an, ghidurile metodologice vor fi actualizate, iar pentru combaterea bullyingului va fi elaborat un program național de prevenire a violenței și de promovare a bunăstării elevilor.
”Vom avea un plan național de intervenire a bullying-ului, aprobat anul acesta, cu un spectru larg de măsuri de la instruiri până la pentru profesori, până la o aplicație prin care copii mai ușor să ne comunice despre situațiile pe care le întâlnesc”, Dan Perciun, ministrul Educației.
Barometrul Școlar 2026 a fost realizat în baza unor interviuri reprezentative la nivel național, desfășurate în rândul elevilor din clasele V–XII, al părinților acestora, al cadrelor didactice și al directorilor din 110 instituții de învățământ din 71 de localități. Barometrul a fost realizat la inițiativa Ministerului Educației și Cercetării, cu sprijinul Uniunii Europene și al Guvernului Norvegiei.
