În pofida unui an agricol dificil, a înghețurilor și a altor condiții meteo nefavorabile, fermierii moldoveni au reușit totuși să obțină profit, iar la unele categorii chiar să majoreze valoarea produselor exportate. Potrivit agricultorilor, acest lucru a fost posibil datorită unor investiții substanțiale. Mulți dintre fermieri au recurs la soluții neobișnuite pentru a depăși situația creată. Pentru a face schimb de experiență și a discuta despre modul în care sectorul agricol poate face față în viitor schimbărilor climatice, producătorii de fructe s-au reunit la cea de-a XI-a conferință anuală.
Fermierul Dmitrii Mihov, din raionul Cahul, deține 150 de hectare de livezi cu diverse soiuri de fructe. El spune că, în pofida celor două săptămâni de înghețuri de primăvară, salvarea recoltei și obținerea profitului au fost posibile datorită unei abordări individuale pentru fiecare cultură.
”Ceea ce vorbeam noi crăpării cireșilor, am pus o peliculă, în timpul ploilor să nu afecteză producția, la fel și la struguri. Mai nou am făcut ca producția să fie nu doar de 10-15 tone, dar am făcut o structura specială ca în Italia și în Cili, o structura modernă care ne permite să avem o recoltă de 30-35 de tone.”, a spus Dmitrii Mihov, fermier din Cahul.
La rândul său, fermierul Valeriu Matcovschi a recoltat 1500 de tone de mere de pe cele 12 hectare de livezi datorită unui sistem european de protecție împotriva înghețurilor pe care l-a achiziționat. Matcovschi preferă să lucreze cu piețe exotice, precum India sau Orientul Mijlociu.
”N-am vândut încă nimic, prețul nu ne prea aranjează, se ridică câte puțin prețul. Sperăm că o să putem să exportăm pe piața țărilor arabe. Europa câtuși-decât, dar în Europa prețurile totuși îs mai joase decât în țările arabe.”, a spus fermierul Valeriuc Mtacovschi.
Președintele Asociației MoldovaFruct, Vitalie Gorincioi, a declarat că, deși prognozele inițiale erau mult mai pesimiste, în mare parte fermierii au reușit să evite pierderile, datorită accesului liber pe piața UE.
”Toți știu că am avut 2 valuri de înghețuri, care ne-au micșorat cu cel puțin 30-40% la unele culturi roada. Noi am putut doar ceva să scoatem prin creșterea producției foarte calitative, calibrate, împachetate în așa fel că am putut s-o vindem inclusiv pe piețele europene cu un preț destul de bun. Parcă a fost producția mai puțină, dar nu chiar atât de mult ne-a atacat financiar.”, a declarat președintele Asociației Moldovafruct Vitalie Gorincioi.
Pentru a spori competitivitatea agricultorilor moldoveni pe piața europeană, Ministerul Agriculturii elaborează o nouă strategie de sprijinire a sectorului.
”Noi acuma suntem în plin proces spre finalizarea deja a programului strategic de dezvoltarea agriculturii, ceea ce ar presupune o nouă politica de subvenționare în domeniul agricol. În aceasta politica noi am întrodus elemente noi care ar fi bazate pe plăți directe, plăți cuplate, am întrodus o parte de cultori care până acuma nu s-au bucurat de suport din partea statului, cum ar fi aceeași sfecla de zahăru sau culture de câmp.”, a spus secretarul de stat al Ministerului Agriculturii, Vasile Șarban.
La rândul său, premierul Alexandru Munteanu, prezent la conferință, i-a asigurat pe agricultori că vor beneficia de tot sprijinul necesar din partea statului.
”Știm cu toții că investiții în agricultura, mai ales în perioada schimbărilor climatice, nu ajung niciodată. Sânt ca apa care se duce în nisip. Dar asta arată că noi aici la guvernare, nouă ne pasă la ceea ce s-întâmplă în acest sector și dorim foarte mult ca voi stimați domn agricultori să reușiți, fiindcă dacă reușiți voi reușim și noi.”, a declarat prim-ministrul Alexandru Munteanu.
Iwona Piórko, ambasadoarea UE în Republica Moldova, a subliniat că produsele moldovenești au devenit deja o parte integrantă a pieței europene.
”Ele și-au găsit deja locul de câțiva ani. Dacă acum 10 ani fructele voastre mergeau în principal pe piețele din est, astăzi sunt prezente pe piețele Uniunii Europene, iar cu mai multă tehnologie și inovație vor fi și mai bine reprezentate.”, a declarat ambasadoarea UE în Moldova, Iwona Piorko.
Potrivit datelor MoldovaFruct, exportul de caise s-a redus de trei ori față de anul trecut, ajungând la aproximativ 3850 de tone, iar exportul de cireșe a scăzut cu o tonă, până la 12,5 mii. În schimb, exportul de prune ar putea ajunge la 70 de mii de tone, cu 10 mii mai mult decât în 2024. Totodată, valoarea caiselor exportate practic s-a dublat, iar cea a cireșelor s-a dublat integral. Astfel, valoarea totală a exporturilor de fructe din acest an s-a diminuat doar cu 4,5 milioane de dolari.
