Ambasadorul Germaniei în Republica Moldova a reacționat după ce o declarație făcută într-un interviu acordat presei din Republica Moldova a provocat controverse în spațiul public. Mai exact, diplomatul a fost acuzat că a pus la îndoială identitatea românească a basarabenilor. Experți și politicieni din Republica Moldova și din România au susținut că afirmațiile sale ar promova narațiuni pro-ruse. Într-o postare publicată luni pe Facebook, ambasadorul german, Hubert Knirsch, a respins acuzațiile și a afirmat că declarațiile sale au fost interpretate greșit din cauza unei traduceri eronate în limba română.
În cadrul unui interviu acordat în data de 9 iulie pentru un post privat de televiziune din țara noastră, ambasadorul Germaniei a fost întrebat ce crede despre ideea unirii Republicii Moldova cu România. Diplomatul german a răspuns că este o decizie suverană care aparține cetățenilor acestor două țări. Totuși, scandalul a pornit după ce, potrivit traducerii sincrone în limba română din cadrul emisiunii, acesta ar fi pus la îndoială faptul că basarabenii și românii de peste Prut vorbesc aceeași limbă și au aceeași religie.
„Eu aș pune sub semnul întrebării ceea ce-ați spus despre Republica Moldova. Avem aceeași limbă, aceeași religie ca și România. Dacă vorbim despre valorile europene, despre valorile individuale, atunci sunt oameni care gândesc la fel, că avem aceeași limbă, dar alții poate gândesc altfel, că avem două limbi sau religii diferite”, a menționat Hubert Knirsch, ambasadorul Germaniei în Republica Moldova.
Declarațiile făcute de diplomat a provocat controverse în spațiul public din țară. La acestea au reacționat mai mulți politicieni și experți. Printre ei se numără fostul premier al țării Ion Sturza. Într-o postare pe Facebook, acesta a acuzat ambasadorul german de promovarea narativelor șoviniste.
„Pe ambasadorul german la Chișinău l-aș trimite mai întâi la o lecție de istorie și de bun-simț diplomatic. Un diplomat nu se implică și nu comentează, în țara care îl găzduiește, subiecte atât de sensibile precum identitatea națională. Mai ales cu narative șovine!”, a scris Sturza.
La rândul său, expertul în securitate Andrei Curăraru a subliniat că Hubert Knirsch, înainte de a deveni ambasador în Moldova, a avut un mandat controversat în Georgia, unde a fost acuzat de opoziția pro-europeană că favorizează partidul de guvernare „Visul Georgian”, considerat pro-rus.
„Germania este un partener strategic al Republicii Moldova. Tocmai de aceea, standardul trebuie să fie mai înalt. Chișinăul nu are nevoie de diplomați reciclați după mandate controversate, care vin să relativizeze realități juridice, istorice și lingvistice deja clarificate”, a scris expertul WatchDog.
Iar politicianul unionist Dragoș Galbur, liderul Partidului Național Moldovenesc, a acuzat diplomatul german că, prin declarația făcută, le cere moldovenilor să iubească astăzi granița trasată de Hitler și Stalin la 23 august 1939, prin semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în urma căruia Basarabia a fost anexată de sovietici.
„Când un ambasador german repetă tezele identitare fabricate de URSS, se simte ecoul cinic al vechii complicități dintre Germania nazistă și Uniunea Sovietică, în urma căreia Basarabia a fost lăsată pe mâna lui Stalin. Astăzi nu se mai semnează protocoale secrete (ne prefacem că nu știm că se semnează), dar se rostesc fraze elegante despre „popoare diferite”, „stabilitate” și „integrare europeană separată”, a scris Dragoș Galbur.
Scandalul a avut rezonanță și în România. Eurodeputatul român Rareș Bogdan a declarat că afirmațiile diplomatului german reprezintă o atingere adusă identității naționale și afirmă că românii de pe cele două maluri ale Prutului formează același popor.
„Ambasadorul Germaniei la Chișinău pretinde că românii și moldovenii nu sunt același popor. Deși istoricii, inclusiv cei din perioada Imperiului Țarist, susțin că pe ambele maluri ale Prutului trăiește același neam. Identitate etnică. Doar geopolitica ne-a separat, interesele mizerabile”, a comentat eurodeputatul român.
După criticile din spațiul public, ambasadorul Germaniei în Republica Moldova a venit luni cu o reacție video. Acesta a vorbit în limba română și a declarat că reacțiile vehemente provocate l-au surprins.
„Este evident că ar fi trebuit să-mi exprim ceea ce este este important pentru mine, cu mai multă claritate și cu mai multă precizie. În zilele următoare îmi propun să port discuții pentru a înțelege mai bine îngrijorările pe care le-am provocat”, a subliniat Hubert Knirsch.
Luni dimineață, pe rețelele de socializare a apărut un video în care mașina care aparține Ambasadei Germaniei vizitează, în jurul orei 10:00, sediul Ambasadei României.
Peste câteva ore a urmat a doua reacție a ambasadorului, în format text și postată pe pagina de Facebook a misiunii diplomatice a Germaniei în țara noastră, în care și asumă responsabilitatea pentru neliniștea creată în spațiul public. Cu toate acestea diplomatul german spune că nu a avut intenția de a pune sub semnul întrebării unitatea chestiunii românești sau a credinței creștine ortodoxe. Acesta susține că a avut în vedere faptul că în Republica Moldova există oameni care vorbesc mai multe limbi și au mai multe credințe, iar declarația din interviu a fost interpretată eronat din cauza traducerii simultan neclare în limba română.
„Am răspuns că, într-adevăr, în Republica Moldova ar exista oameni care vorbesc aceeași limbă, dar ar exista și alți oameni, există unii care ar vorbi două limbi, precum și oameni de religii diferite. Am subliniat că printre valorile fundamentale europene se numără respectul pentru individ. În traducerea simultană, expresia „dar și alți oameni” a fost tradusă eronat prin „dar unii gândesc altfel despre aceasta”, iar „există oameni care vorbesc două limbi” – prin „… că există două limbi” ”, se arată în explicația postată de ambasada Germaniei la Chișinău.
Ambasadorul Românii în Republica Moldova, Cristian-Leon Țurcanu a confirmat omologul său german a fost luni invitat la sediul misiunii diplomatice române de la Chișinău. Într-o declarație pentru Digi24, diplomatul român a precizat că a luat act de explicațiile oferite de ambasadorul german, însă a subliniat că afirmațiile care relativizează realitățile istorice și lingvistice comune ale României și Republicii Moldova sunt „regretabile și lipsite de fundament factual”.
