Șapte politicieni și trei organizații au ajuns pe lista neagră a autorităților de la Berna. Cei vizați sunt acuzați că au sprijinit încercările Rusiei de a influența referendumul pentru aderarea Moldovei la UE și alegerile prezidențiale din 2024. Decizia face parte din alinierea la cel de-al 18-lea pachet de sancțiuni al Uniunii Europene, adoptat în iulie.
Sancțiunile vizează înghețarea activelor, interdicția de furnizare a resurselor economice, precum și interdicția de intrare și tranzitare a Elveției.
Deși în decizia publicată de autoritățile elvețiene nu sunt menționate numele acestora, lista completă apare în documentele Consiliului UE și include:
-
Victoria Furtună, lidera partidului „Moldova Mare”
-
Vadim Grozavu, liderul partidului „Victorie”
-
Irina Lozovan, lidera partidului „Renaștere”
-
Alexei Lungu, liderul partidului „Șansă”
-
Alexandr Nesterovschi, deputat, membru al partidului „Renaștere”
-
Natalia Parasca, lidera partidului „Renaștere”
-
Alexandu Beșchieru, liderul partidului „Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei”
-
A7 OOO, societate cu răspundere limitată, fondată de Ilan Șor
-
Blocul politic Victorie/Pobeda
-
Centrul cultural-educațional al Moldovei, promovat de Ilan Șor și Evghenia Guțul, implicat, potrivit Consiliului UE, în oferirea de bonuri valorice gratuite alegătorilor transportați la o secție de votare din Moscova, în cadrul alegerilor prezidențiale din 2024.
Oficialii de la Berna subliniază că aceste măsuri urmăresc combaterea influenței străine asupra proceselor democratice din Republica Moldova și sprijinirea stabilității regionale.
Noile sancțiuni au intrat în vigoare pe 12 august.
