Republica Moldova riscă să ajungă sub controlul grupărilor oligarhice și al Kremlinului dacă, după rezultatul bun al referendumului privind aderarea Moldovei la UE, nu vor ajunge în Parlament mai multe partide pro-europene, susține președintele Comunității „Watchdog.md” Valeriu Pașa, care a oferit un interviu realizatorului ONE TV Iurii Ceabanov, în cadrul campaniei „Europa de lângă noi”, lansată de posturile ONE TV și STAR TV.
– Bine ați venit la „Europa de lângă noi”, un proiect compus dintr-o serie de dialoguri cu lideri de opinie despre integrarea europeană a Republicii Moldova. Astăzi, alături de noi este Valeriu Pașa, președintele comunității „Watchdog”. Vă mulțumim că ați acceptat invitația noastră!
– Bună ziua! Vă mulțumesc pentru această invitație.
– Referendumul pentru introducerea modificărilor în Constituție s-a finalizat cu următoarele cifre: 50,38 % pentru aderare 49, 62 % împotrivă. Credeți dumneavoastră că acest scor strâns e o victorie, un motiv de îngrijorare sau și una și alta?
– Este și una, și alta. În primul rând este o victorie, în momentul în care este respectat termenul legal este fapt împlinit, va fi introdus în Constituție, subiectul este închis. Mai mult ca atât, nici nu e cazul să punem semn de egalitate între procentul celor care au votat DA la referendum și a celor care își doresc aderarea la Uniunea Europeană. Nu este egal, s-a văzut și din sondaj o discrepanță. Însă, îngrijorarea vine din faptul că acest rezultat sau cifrele au fost puternic influențate de o fraudă masivă, absolut vizibilă. Și mai mult ca atât, și alegerile prezidențiale, că nu vorbim doar despre rezultatele la referendum, pe asta ne-am concentrat, că s-a plătit pentru votul „Nu!” la referendum. Acei oameni au fost mânați la secțiile de votare să își dea opțiunea lor și pentru anumiți candidați la funcția de președinte. Mai mult ca atât, acest fenomen nu a fost stârpit și ne putem aștepta la el repetat în turul 2, aproape sigur. Depune poliția, CNA anumite eforturi. Acești oameni trebuie să fie conștienți de faptul că riscă amenzi foarte mari, dar nu poți elimina. Asta e marea îngrijorare, cât de protejată este democrația noastră, procesul nostru electoral de un astfel de fenomen. Și acest vot vândut nu prea îl prinzi în sondaje. N-ai cum, am văzut un anumit fenomen mai aproape de ziua votului, când s-au dus spre indeciși multă lume, au fost anumite aspecte. Și acest fenomen al coruperii electorale vizează oameni care fie sunt mai indeciși, dar foarte des oameni care nici la alegeri nu prea veneau. Prezența foarte ridicat în multe zone ale țării raportată la un procent destul de scăzut de vot pro UE arată că i-au scos, i-au mobilizat pe cei care poate prima dată în viață au votat.
– Ținând cont de miza alegerilor prezidențiale, care bineînțeles că este primară, vom încerca în interviul de astăzi să ne axăm mai mult pe referendum, pentru că ăsta este specificul proiectului nostru, integrarea europeană. Cum credeți dumneavoastră, o comunicare suficientă dacă a fost și dacă ar fi putut această comunicare să contracareze parțial acea influență malefică de corupere?
– Într-o oarecare măsură, niște acțiuni de descurajare sau cel puțin de vigilență mai multă pentru cetățeni prin comunicare s-ar fi putut face, dar acolo e nevoie de acțiuni. Dacă ar fi fost condamnări în justiție pentru cazurile anterioare, uite, atunci presa, întreaga societate ar avea ce să comunice. Deci, omul care-și acceptă banul pentru a-și vinde votul, ar ști că urmează ceva. Acum, după primul tur, vedem poliția, CNA aplică amenzi. CNA a declarat deja că a aplicat un milion de lei. Nu știu când iese interviul nostru, dar poliția afirmă că deține datele de contact, numele, numerele de telefon și respectiv numele a practic tuturor care au acceptat bani. Așa că fiecare dintre cei care și-a vândut votul, cei care au fost implicați în procesul ăsta de corupere, riscă să se trezească cu poliția la poartă și cu aceste amenzi foarte usturatoare, de la 25.000 de lei până la 37.500 de lei. Deci e pericol. Acuma, până nu s-a întâmplat fenomenul în sine nu a existat temeiul legal să înceapă să fie aplicate în masă astfel de amenzi. Vedem ce urmează. Despre comunicare, însă să revenim. Era loc de mai bine, sigur că era loc de mai bine și nu doar cantitativ, dar și calitativ, țintit. S-a vorbit foarte mult despre integrarea în UE. Oamenii susțin integrarea în UE, dar nu s-a făcut o legătură clară între referendum și integrare în UE. Însă cei care au manipulat au încercat să explice că acest referendum este despre altceva, că este referendum despre Maia Sandu sau despre pierderea neutralității sau multe altele. A fost o campanie masivă atât de discreditare a referendumului, cât și a integrării europene. Campania de informare a fost defocusată, recunosc și noi am avut anumite scăpări. Trebuia să vorbim mai simplu, încă mai simplu. Să spunem foarte clar ce înseamnă acest referendum, dacă votezi DA, ești pentru integrarea în Uniunea Europeană, dacă votezi NU, ești împotriva integrării în Uniunea Europeană, atât de simplu. Dincolo de faptul că este un referendum constituțional, că astea sunt la noi decizionale, asta a fost esența, formularea mai întortocheată. S-a manipulat foarte mult cu, exact vă repet sintagma folosită în propagandă, „schimbarea Constituției”. Unii oameni au fost speriați că noi anulăm toată Constituția, punem alta în loc. Erau niște videouri, așa TIk-Tok-uri cu un băiat, apropo, aflat peste hotarele țării, care zice că „votează un X candidat la prezidențiale, filma asta, iar aici votăm NU ca să păstrăm neutralitatea”. Vedem că această propagandă s-a răsfrânt și peste frontiera Republicii Moldova și a ajuns și la unii oameni care locuiesc peste hotare care n-au înțeles esența problemei. E de învățat, trebuie să învățăm să comunicăm și mai bine. E greu, pentru că resursele pe partea care manipulează sunt incomensurabile, dar toți: și societatea civilă, și presa, și instituțiile statului trebuie să ne învățăm să fim mai focusați, e o lecție de învățat aici. Însă trebuie să fim conștienți că rezultatul final a fost debalansat nu doar de dezinformații și nu atât de dezinformare, impactul dezinformării l-am văzut încă la nivel de sondaj, acolo era clar, dar anume de această fraudă masivă.
– Cum poate sprijini Uniunea Europeană Republica Moldova în perioada asta post-referendum, ținînd cont și de acel plan de creștere economică anunțat de Uniunea Europeană, de 1,8 miliarde de euro pentru 3 ani?
– Este foarte important acel plan de creștere economică, dezvoltarea economiei va contribui treptat la îmbunătățirea veniturilor, a nivelului de trai, dar este foarte important să nu se concentreze din nou doar pe componenta economică, infrastructură, care nu trebuie neglijate, dar să aibă în calcul și anumite elemente ce numim noi formarea, dezvoltarea rezilienței pentru o comunicare mai calitativă, pentru o presă care poate să privească în viitor, să aibă resurse mai multe, elementar, pentru a face știri, informații și în limba română, și în limba rusă, care să ajungă la fiecare cetățean, care să fie interesantă, același divertisment, care să aibă și o predictibilitate. Asta asta e important. Rolul presei nu poate fi subestimat. Schimbarea abordării comunicării, pentru că s-au făcut foarte multe prezumții. De ce nu? Să se investească și în dezvoltarea instituțiilor democratice, aceleași partide politice pentru că sunt puține și sunt foarte slabe.
Nu ne plac, nimănui nu-i plac partidele politice, dar pe ele se bazează, trebuie să fie mai multe, trebuie să fie rezistente, cu oameni care au cunoștințe. Pentru că asta ne joacă festa într-o oarecare măsură. Să nu fie interpretat că am zis că să luăm toți banii de la drumuri, să dăm pentru dezvoltarea partidelor politice sau să dăm pentru presă. Nu, un procent mic, dar constant care să meargă pe aceste lucruri, pentru că deturnarea cursului Republicii Moldova, din păcate, nu depinde de starea economiei și de starea infrastructurii, dar de instituțiile pe care le avem și condiționări, condiționări cu o reformă. Unu, cu regândirea reformei în justiție. Ea trebuie regândită totalmente. Abordarea care a fost până acum, eu nu zic că trebuie abandonat tot ce se face, dar anumite lucruri trebuie regândite pentru a aduce rezultate mai rapid, pentru a nu-i mai avea pe toți cei din justiție, cumva, constrânși să fie pe altă baricadă, una politică. Atunci când justiția este împotriva guvernării, justiția face politică, să fim sinceri. Și vedem acest sabotaj pe cazurile de corupere electorală. Eu o să fac o retrospectivă. Anul 2016, alegeri prezidențiale. Pentru prima dată, un candidat este exclus din cursă, un candidat legat de Partidul Șor. Și atunci acuzația a fost de încălcări financiare. 2020, alegerile parțiale pe circumscripția uninominală Hîncești, este exclus din cursă candidatul Partidului Șor. 2021, alegerile locale anticipate la Bălți. Marina Tauber, candidata Partidului Șor a fost exclusă. În toate aceste 3 cazuri au fost contestații din partea acestora depuse în judecată. Judecată a examinat pe loc și a stabilit că dovezile pentru excluderea din cursă sunt suficiente, adică acolo pe loc pentru un proces în contiincios adminstrativ electoral au fost suficiente dovezi ca să refuze. Niciunul dintre aceste cazuri n-a ajuns în calitate dosar penal pe masa judecătorilor.
– Morala fabulei?
– Morala fabulei este că sunt procurori corupți, care fac jocurile lui Șor pe cazurile acestea. Găgăuzia, 2023, iunie, alegerile bașcanului. S-au colectat și prezentat informații, toată Găgăuzia, până și Găgăuzia este de acord că acolo s-a fraudat ca în codru, s-a cumpărat, s-a mituit. Ce s-a întâmplat? Gălăgie, descinderea CNA… Cazurile până acum nu sunt transmise în judecată. Și asta vorbim doar despre exact cazurile legate de alegeri, între alegeri, finanțarea ilegală a partidelor, finanțare ilegală a protestelor, pregătire tentativelor de destabilizare, cred că toți care urmăresc știrile au pierdut deja firul de câte ori i-au reținut cu genți cu bani. S-a ajuns la situații pur și simplu ridicole când a fost aparent o persoană care de trei ori a fost reținută cu bani, genți cu bani. L-au reținut o dată, l-au ținut acolo câteva zile, i-au dat drumul sub control judiciar, și iar. și iar…
– Nu-mi vine să fiu foarte optimist, dar nici nu putem lăsa mâinile în jos și să renunțăm la tot ce am început să facem. După ce lucrurile un pic se vor liniști, dumneavoastră ați menționat foarte bine că acest referendum nu este un capăt de linie. Este un nou început. Este începutul unui drum greu care dacă parcurgem toți pașii corecți, vom ajunge la prosperitate, securitate și tot ce înseamnă Uniunea Europeană. Putem oare atrage din tabăra cealaltă, să-i facem pe oamenii care au votat NU să nu fie atât de reticenți față de ideea de Uniune Europeană?
– În primul rând trebuie să înțelegem că nu toți cei care au votat NU nu sunt împotriva ideii europene, ori sunt destul de mulți oameni, minim 15 % ,care sunt, de fapt, foarte proeuropeni. Acești oameni au votat împotriva modificării Constituției, nu împotriva aderării la Uniunea Europeană. Din păcate, nu putem organiza referendumuri din acestea consultative, pentru că nu au nicio putere juridică, asta e păcat. La un moment dat, simbolic, poate ar fi cazul așa știți, ca să limpezim apele, poate cândva să mai avem unul așa simbolic, dar cu greutate politică mare. Însă în momentul de față noi avem în Constituție integrarea europeană. Să o scoți de acolo, iată cei care contestă referendumul, aveți 1/3 în Parlament, ziceți că sunteți 50 % și oamenii aceia sunt pe bune toți ai voștri și de fapt sunteți o majoritate, strângeți semnături și inițiați modificarea Constituției. Dacă voi sunteți siguri că ați câștigat pe bune, strângeți semnături, faceți încă un referendum constituțional peste un an de zile și anulați această modificare a Constituției! Mai mult, această modificare a Constituției, în mare măsură, acuma este o declarație politică, că o să avem în preambul. Articolele care sunt prevăzute acolo vor produce efect când o să ratificăm tratatele Uniunii Europene și după ce aderăm, adică ele nu au vreun efect imediat de mâine, decât că avem în Constituție, este o declarație politică, dat ele nu produc un efect juridic imediat.
– Ce credeți că a transmis Republica Moldova în exterior ca mesaj după acest referendum, atât prietenilor Republicii Moldova, cât și celor ostili?
– Bun, celor ostili e-a transmis un mesaj mixt. Pe de o parte, i-a inspirat să fie și mai insistenți în tentativa asta de a deturna alegerile, de a manipula și de a prelua controlul prin alegeri. E clar că îi încurajează procentul care au reușit să-l fraudeze, să-l manipuleze. În schimb, am văzut reacțiile de la foarte mulți oficiali din Statele Unite, din Uniunea Europeană, care, foarte sincer, foarte bun rezultat. Deci, ei cumva sunt mai sceptici când ne privesc, pentru că înțeleg cât de vulnerabili suntem. Ei bine, după ce s-au întâmplat cu Brexitul, scandalul legat de amestecul rus în alegerile din Statele Unite, altele… Însă vorbim despre o Moldovă aflată atât de mult sub presiune, atât de vulnerabilă la propaganda rusă, fără instituții de stat puternice, însăși faptul că au fost peste 50 %, dar la ei nu există așa ceva că e 60 sau că e 50,04. Cineva aducea un exemplu foarte bun: în anul 1992, când a fost creată Uniunea Europeană prin reorganizarea Comunității Economice, Franța ca să adere la Tratatul acesta de constituire a Uniunii Europene, a decis să facă referendum. Era o dezbatere în societatea franceză. Și acel referendum a trecut cu 51 de procente. Adică, însăși constituirea Uniunii Europene așa cum o știm noi a depins de un referendum care tot cu 51 de procente a trecut și mai sunt. Sigur că cei care își doresc cu tot dinadinsul aderarea la UE nu pot fi satisfăcuți sută la sută de acest rezultat, pentru că ei înțeleg că el nu este obiectiv. Dacă ar fi fost rezultatul unei dezbateri reale, al unui vot conștient și cinstit, foarte important, nu ar fi fost nicio problemă. Dar când știi, și urmează să vedem ce informații vor prezenta instituțiile statului, poliția, dar când îți dai seama că sunt zeci de procente pur și simplu cumpărate, iată din aproape 50 de procente cât a luat votul NU dacă scădem 20% datele problemei arată cu totul altfel. Mai mult ca atât, nici nu am mai fost 70% la 30%, ar fi fost peste 70, ca aici scade și prezența. Dar referendumul a demonstrat că prin mobilizarea cetățenilor, această fraudă poate fi depășită.
– Dumneavoastră ați atins un subiect sensibil: peisajul politic intern, partide politice. Cum credeți dumneavoastră, rezultatele la acest referendum vor influența arealul nostru intern politic?
-Dacă nu-l vor influența, Republica Moldova cade în controlul grupărilor oligarhice și al Kremlinului, obligatoriu. O zic demult. Doar cu un singur partid pro european în Parlament, departe nu ajungem. Asta e clar, nici nu este normal într-o democrație parlamentară, un partid să controleze totul.
– Rezultatele referendumului, cum credeți, îi vor întărâta oare pe dușmanii, adversarii Republicii Moldova, mă refer la state ostile sau va fi un semnal și pentru ei că Republica Moldova știe ce vrea și știe încotro se îndreaptă?
– Ei știu foarte bine că Republica Moldova știe ce vrea. Ei știu foarte bine că Republica Moldova are o majoritate clară de populație pro-europeană. Dar ei știu să joace pe necesitatea noastră de a respecta regulile legale și democratice. De exemplu, dacă noi am putea să facem un referendum cu o întrebare foarte simplă: vreți ca Republica Moldova să intre în Uniunea Europeană? Sunteți pentru sau contra, oamenii să voteze. Ar fi fost alt rezultat? Sigur ar fi fost altul. Noi trebuie să respectăm cadrul legal, democrația vine cu reguli, cu legi sofisticate, unde ești nevoit, dacă vrei să introduci ceva în Constituție, să scrii „Susțineți modificarea Constituției Republicii Moldova în vederea aderării la Uniunea Europeană?” Că dacă nu formulezi așa, Curtea Constituțională nu-ți aprobă acel referendum.
Acest material jurnalistic este realizat în cadrul proiectului „Promovarea avantajelor aderării Moldovei la UE prin exemplul experienței României”, finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova. Conținutul acestui material jurnalistic nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova.
