Opoziția parlamentară îi cere Guvernului să retragă proiectul de lege privind starea de asediu și starea de război. Documentul, elaborat de Ministerul Apărării, prevede că moldovenii aflați peste hotare care au obligații de mobilizare ar trebui să revină în țară dacă primesc un ordin de chemare sau sunt informați oficial că trebuie să se prezinte. Opoziția susține că proiectul stârnește îngrijorare, iar deputații partidului de guvernământ spun că își vor prezenta poziția după ce vor examina documentul. Premierul Vasile Tofan spune că Republica Moldova trebuie să fie pregătită pentru situații excepționale, în contextul războiului din țara vecină.
Proiectul stabilește că starea de asediu ar putea fi instituită pentru 30 de zile, cu posibilitatea prelungirii, în cazul unei agresiuni armate iminente sau al unor amenințări grave la adresa securității, inclusiv de natură hibridă. Starea de război ar putea fi declarată, la propunerea președintelui, în cazul unei agresiuni armate sau al unor operațiuni militare împotriva Republicii Moldova. În ambele situații, autoritățile ar putea dispune evacuări, restricții de circulație, controale la frontieră și limitarea consumului unor bunuri esențiale.
Deputații din opoziție au criticat documentul.
”Starea de asediu ar putea să fie instituită chiar și fără o agresiune militară directă, în cazul unor posibile amenințării hibride. Consecințele în viziunea noastră pot fi grave: suspendarea alegerilor și referendumurilor și prelungirea mandatelor inclusiv a președintelui țării”, Godan Țîrdea, deputat, fracțiunea PSRM.
În replică, președintele Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică, Lilian Carp, spune că proiectul nu a fost încă înregistrat în Parlament și urmează să fie supus consultărilor publice.
”Autorii vor fi chemați la audieri publice și dezbateri publice. Să nu lăsăm loc de interpretări și să vedem care au fost obiectivele, scopurile pe care ei le urmăresc”, Lilian Carp, președintele Comisiei securitate Națională, Apărare și Ordine Publică.
Opoziția mai spune că proiectul ridică numeroase semne de întrebare.
”Unul dintre motive este practic anularea regimului democratic din Republica Moldova pentru că vii cu așa invenții stare de asediu din cauza atacului hibrid, acum spun că găsesc niște canale de telegram și spun că este stare de asediu și anulează alegerile”, Ion Chicu, deputat, fracțiunea ”Alternativa”.
”Care este logica guvernării care astăzi, ce s-a întâmplat în jurul nostru și să vii cu un proiect prin care le spui celor din diasporă că în caz de război veniți acasă. Și doi. Vă utilizăm mașinile, redistricționăm circulația și nu mai facem alegeri. Mie mi se pare o chestie care nu este necesară„, Vasile Costiuc, deputat, fracțiunea ”Democrația Acasă”.
Președintele Parlamentului, Igor Grosu, afirmă că nu a văzut proiectul, însă susține că țara noastră are nevoie de un asemenea document.
”Toate aspectele de securitatea statutului și nu doar acest proiect, dar și ce cade protecția civilă, organizarea în situații de urgență trebuie să fim pregătiți, deaceea exact la proiect, acum nu mă pot pronunța pentru că nu l-am văzut, vă spun sincer”, Igor Grosu, președintele Parlamentului.
Și premierul Vasile Tofan afirmă că fiecare țară are nevoie de un cadru legal care reglementează instituirea stării de război sau de asediu.
”Fiecare țară din lume care se respectă și care este serisoasă ce ține riscuri, nemaivorbind de o țară care se află într-o zonă unde vecini sunt în război deschis deja de aproape cinci ani trebuie să aibă un cadrul legal pentru situații excepționale. Considerăm că este un proiect foarte important pentru că nu trebuie să ne ascundem și să pretindem că lângă Moldova nu este război și atunci noi trebuie să fim pregătiți pentru toate situațiile, inclusiv pentru situații excepționale ca să nu improvizăm pe timp de criză”, Vasile Tofan, premierul Republicii Moldova.
Și fostul ministru al apărării Anatol Șalaru susține că Republica Moldova trebuie să-și actualize legile în conformitate cu provocările cu care se confruntă.
”Noi nu putem să votăm o lege prin care să obligăm România sau Ucraina sau altă țară din lume să ne apere. Țara este apărată de instituțiile statului prin care mobilizează cetățenii. Nu putem putem să aducem cetățeni din NEPAL să lupte pentru noi și să ne apere. Depinde ce vrem noi, dacă noi ne declarăm mare stataliști și suveraniști și ne mândrim cu faptul că suntem țară demnă și neutră trebuie să ne apărăm țara și să venim acasă de unde suntem în cazul în care Ucraina nu va rezista agresiunii ruse„, Anatol Șalaru, fost ministru al Apărării.
Dacă documentul va fi aprobat de Guvern, votat de Parlament și promulgat de președinta Maia Sandu, legea ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027.
