Prim-ministrul Vasile Tofan jonglează cu sume de miliarde de lei atunci când vorbește despre cât ar cheltui moldovenii pe jocuri de noroc, iar aceste cifre sunt invocate și în argumentarea noilor taxe pentru acest sector. Mai mult, sumele cresc de la o declarație la alta. Dacă în august premierul spunea că moldovenii cheltuie anual 10 miliarde de lei pe jocuri de noroc, în octombrie șeful Guvernului vorbește deja despre 16 miliarde. În același timp, rapoartele financiare ale Loteriei Naționale arată că anul trecut, rulajul jocurilor a fost de peste 13 miliarde de lei, însă aceasta nu este același lucru cu banii cheltuiți efectiv de jucători, pentru că aceiași bani pot fi mizați de mai multe ori. Iar cifra de 16 miliarde de lei nu se regăsește în rapoartele financiare ale companiei pentru 2025. În prezent, statul impozitează câștigurile cu 18%, iar din 2027 Guvernul propune o taxă suplimentară de 6% aplicată sumelor depuse în conturile de joc. Economistul Stas Madan avertizează încă din august că o asemenea taxare a depunerilor riscă să împingă o parte dintre jucători către platformele ilegale și să afecteze încasările la bugetul de stat.
De la 10 la 16 miliarde în doar două luni
,,Această reformă fiscală ne va permite să adunăm mai bine bani. Nu mai mulți, dar mai bine. Noi scădem din impozitele pe muncă, pe investiții și stimulăm ca oamenii să se angajeze legal, dar majorăm taxa pe impozit la Loterie. Dvs știți că moldovenii 16 miliarde de lei cheltuie pe Loterie? Eu tot nu am știut. De asta noi majorăm aceste impozite”, a afirmat Vasile Tofan, prim-ministrul Republicii Moldova.
În data de 6 august, la prezentarea politicii fiscale, premierul Vasile Tofan spunea cu multă emoție că moldovenii cheltuie anual cu șase miliarde de lei mai puțin decât a declarat în luna octombrie. Atunci a comparat această sumă cu valoarea compensațiilor pentru căldură și a alocațiilor bugetare în domeniul sănătății. Toate acestea pentru a justifica introducerea unei taxe suplimentare de 6% pentru rulajul companiilor din domeniul jocurilor de noroc, măsură care, potrivit estimărilor Guvernului, ar putea aduce anual jumătate de miliard de lei suplimentar la buget.
,,Creștem taxarea jocurilor de noroc. Moldovenii cheltuie anual 10 miliarde de lei pe jocuri de noroc. Este o sumă foarte mare. Este mai mult decât transferurile anuale din bugetul de stat pentru sectorul sănătății. Este o sumă echivalentă la toate compensațiile pentru încălzire oferite de stat în ultimii patru ani. Aproape, sincer nu-mi vine a crede când am văzut această sumă. Deci, trebuie să facem ceva”, a detaliat șeful Cabinetului de miniștri.
Rulajul nu înseamnă bani cheltuiți efectiv
În luna august, expertul economic Stas Madan a prezentat o analiză prin care a demontat mitul despre 10 miliarde cheltuite de moldoveni anual pentru jocuri de noroc și a atras atenția că autoritățile confundă suma cheltuită efectiv de cetățenii Republicii Moldova cu rulajul “Loteriei Naționale a Moldovei”. Potrivit calculelor prezentate de către expertul Stas Madan, încasările efective din vânzările efectuate de Loteria Națională a Moldovei ar fi de aproximativ un miliard de lei, în condițiile în care fiecare leu introdus în sistem poate genera aproape 13 lei în rulaj.
,,Autoritățile au enunțat că moldovenii cheltuie anual o sumă de peste 10 miliarde de lei. Este într-adevăr o sumă uriașă dacă este așa, doar că realitatea este alta. Rulajul sau veniturile din vânzări ale Loteriei, asta nu înseamnă suma cheltuită, efectiv, de către cetățenii Republicii Moldova pe jocuri de noroc. Pentru că aceeași bani se multiplică de mai multe ori. Spre exemplu, un jucător la pariuri dintr-o sumă să zicem de 100 de lei pusă pe cont, el poate să câștige inițial 400 de lei, să mai pună să mai câștige încă o mie de lei, apoi să piardă 500 de lei și toate aceste mize în suma, ele se vor aduna și se vor contabiliza în veniturile din vânzări a Loteriei Naționale, dar efectiv el a contribuit doar cu o 100 de lei”, a explicat Stas Madan, expert economic.
Ce arată situațiile financiare ale Loteriei Naționale
Situațiile financiare ale Loteriei Naționale pentru anul 2025 demonstrează această diferență dintre rulaj și banii care intră efectiv în companie.
În contul de profit și pierdere, Loteria Națională raportează venituri din vânzări de 13,26 miliarde de lei. Însă în situația fluxurilor de numerar, la rubrica „încasări din vânzări”, este indicată o sumă de doar aproximativ 1,03 miliarde de lei. Asta înseamnă că veniturile din vânzări raportate contabil sunt de aproape 13 ori mai mari decât încasările de numerar din vânzări.
Diferența apare pentru că aceiași bani pot reveni în joc de mai multe ori și pot genera noi mize. Astfel, rulajul crește fără ca în sistem să intre de fiecare dată bani noi din buzunarul jucătorului.
Pierderile jucătorilor, de zeci de ori mai mici decât rulajul
Economistul Stas Madan estimează că pierderea efectivă a jucătorilor s-ar fi ridicat, în 2025, la aproximativ 536 de milioane de lei. Calculul pornește de la diferența dintre veniturile din vânzări ale “Loteriei Naționale a Moldovei”, de 13,26 miliarde de lei, și costul vânzărilor, de 12,72 miliarde. Cu alte cuvinte, suma este de aproape 25 de ori mai mică decât rulajul raportat de companie.
Raportul anual al Loteriei Naționale arată însă că în spatele miliardelor vehiculate public de prim-ministru stau indicatori foarte diferiți. În 2025, cele mai mari rezultate financiare au fost obținute din loteriile online – aproximativ 266 de milioane de lei – și din pariurile online – aproape 91 de milioane. Sălile cu aparate de joc au adus circa 19,5 milioane de lei, iar loteria momentană, în format tipărit – aproximativ 2,4 milioane de lei. În același timp, SLOT.MD, lansat în august 2025, a înregistrat o pierdere de aproape 7,9 milioane de lei. Per total, profitul companiei înainte de impozitare a fost de aproximativ 331 de milioane de lei.
În 2024, Loteria Națională a raportat un rulaj de peste 10,2 miliarde de lei. Diferența dintre veniturile și costul vânzărilor a fost însă de aproximativ 427 de milioane de lei. Potrivit metodologiei folosite de economistul Stas Madan, aceasta ar reprezenta pierderea efectivă a jucătorilor, nu cele peste 10 miliarde invocate drept bani cheltuiți de populație.
În plus, cifra de 16 miliarde de lei invocată în octombrie de premierul Vasile Tofan ca fiind banii cheltuiți anual de moldoveni pentru jocuri de noroc nu se regăsește în raportul anual al Loteriei Naționale și în situațiile financiare ale companiei pentru 2025.
ONE TV a solicitat Guvernului să precizeze care este sursa exactă a cifrei de 16 miliarde de lei și ce reprezintă aceasta: depuneri efective ale jucătorilor, rulajul total al mizelor sau o estimare pentru anul 2026. Au fost solicitate și explicații privind motivul pentru care premierul folosește termenul „cheltuie”, în condițiile în care datele financiare ale Loteriei Naționale fac o diferență semnificativă între veniturile din vânzări și încasările efective din vânzări. Purtătorul de cuvânt al prim-ministrului a declarat pentru ONE TV că șeful Guvernului nu va face comentarii suplimentare la acest subiect.
Guvernul schimbă modul de taxare a jocurilor de noroc
Inițial, premierul anunța că taxa suplimentară de 6% urma să fie aplicată rulajului companiilor din domeniul jocurilor de noroc. Propunerea a stârnit critici, pentru că o taxă aplicată fiecărei mize risca să reducă atractivitatea platformelor legale și să împingă o parte dintre jucători către site-uri ilegale, unde statul nu poate controla nici depunerile, nici câștigurile. Și premierul Vasile Tofan s-a arătat conștient de existența unor astfel de riscuri.
,,Nu trebuie să împingem oamenii spre platforme ilegale sau transfrontaliere. Trebuie să taxăm mai corect, dar și să avem administrarea acestei taxe bună și un control bun, astfel încât activitatea să rămână în zona legală, în zona albă și să nu împingem oameni în zona ilegală și avem provocări acolo”, a mai precizat prim-ministrul Vasile Tofan.
Taxă de 6% direct pe banii depuși de jucători
Între timp, Guvernul a schimbat mecanismul de taxare. În forma actuală a proiectului politici bugetar fiscale, ajuns pe masa deputaților pentru a fi votat în lectură finală, taxa de 6% nu mai este pusă pe rulajul operatorilor, ci direct pe banii depuși de jucători în conturile de joc.
Taxa este calculată în momentul alimentării contului și nu se restituie nici dacă persoana nu mai joacă și decide să-și retragă banii. Astfel, la fiecare 1.000 de lei depuși în contul de joc, 60 de lei vor reprezenta taxa de viciu. Separat, organizatorul monopolului de stat și partenerul acestuia ar urma să achite o taxă de 25% din venitul brut obținut din jocurile online.
Mai mult, chiar proiectul revizuit al Guvernului face diferență între depunerile jucătorilor, câștigurile achitate și venitul brut al jocurilor. Tocmai acești indicatori diferiți sunt însă puși eronat în aceeași ecuație atunci când în spațiul public se vorbește generic despre miliarde „cheltuite de moldoveni” pe jocuri de noroc.
