Magistrații au început un protest simbolic și poartă banderole albe pe robe în timpul ședințelor de judecată. Acțiunea este organizată de Asociația Judecătorilor din Republica Moldova, care critică modificările propuse la legea salarizării și cere salarii mai mari, pe măsura volumului de muncă și a responsabilităților funcției. Și Consiliului Superior al Magistraturii a spus recent că proiectul ar aduce o creștere de doar aproximativ 560 de lei pentru un judecător cu până la opt ani de vechime, care nu a trecut evaluarea externă. Ministerul Finanțelor, care a elaborat proiectul, nu a răspuns deocamdată solicitării postului nostru de televiziune.
Banderolele albe au început să fie distribuite luni instanțelor din întreaga țară. Magistrații le vor purta pe robe în semn de protest. Membrii Asociației Judecătorilor propun ca această formă simbolică de protest să dureze o lună, însă perioada poate fi prelungită în funcție de evoluția situației. Totodată, protestul poate înceta în orice moment dacă problemele semnalate de CSM privind proiectul legii salarizării vor fi soluționate.
La Judecătoria Chișinău, sediul Centru, activează doar 40 de magistrați din cele 70 de posturi prevăzute, spune judecătorul Victor Sandu, președintele Asociației Judecătorilor din Republica Moldova. Acesta pune deficitul de personal pe seama salariilor mici și a evaluării externe.
”Judecători care activează în aceeași instanță au salarii diferite luând în considerație un criteriu pe care noi îl considerăm discriminatoriu cel al unei evaluări și noi considerăm ca și aceasta nu este o formă corectă de remunerare deoarece pentru aceeași muncă, în cadrul acelorași condiții toți trebuie să primească același salariu,” a spus judecătorul Victor Sandu, președintele Asociației Judecătorilor din Republica Moldova.
Participanții la protest consideră că un judecător din prima instanță ar trebui să primească un salariu de aproximativ 50 de mii de lei.
”Ar fi 17400 înmulțit cu 3 asta e un salariu brut de care ar trebui sa beneficieze un judecător în primă instanță.”, a spus Alexandru Mardari, judecător la Judecătoria Chișinău, sediul Centru.
Și unii grefieri s-au alăturat protestului simbolic. Printre ei este Victor Țurcanu, care lucrează de trei luni în instanță și are un salariu mai mic de 10 mii de lei.
”Suntem solidari cu această inițiativă, această formă de protest, susținem judecătorii pentru ca ne dorim să avem un salariu decent care să reflecte responsabilitățile noastre, volumul de muncă și să ne permită să rămânem în sistem, să continuăm motivați.”, a menționat Victor Țurcanu.
Într-un comunicat de presă, reprezentanții CSM au reiterat că susțin necesitatea majorării salariilor judecătorilor, subliniin că ei poartă discuții cu autoritățile competente pentru a identifica soluții.
”În această etapă, CSM își continuă demersurile instituționale și dialogul cu autoritățile competente pentru identificarea unor soluții concrete la problemele semnalate. Consiliul va urmări în ce măsură obiecțiile și propunerile sale vor fi reflectate în procesul de definitivare a proiectului de lege”, au menționat aceștia.
Fostul ministru al Justiției, Alexandru Tănase, consideră că solicitările judecătorilor sunt justificate.
” Ținând cont de complexitatea muncii de toate limitările pe care le are un judecător cerința este una legitimă. În administrația publică deja se oferă salarii de genul acesta și în sensul ăsta trebuie să găsim posibilități si să ajustăm salariile la această cotă Dacă vrem judecători integri, profesioniști și dosare care să fie judecate repede trebuie să fie posibilitate de mărire.”, a spus fostul ministru al Justiției, Alexandru Tănase.
Proiectul noii legi a salarizării, propus de Guvern, prevede majorarea cu două clase a poziției salariale a judecătorilor, dar reduce coeficientul de salarizare de la 8,48 la 6,85. Anterior, Consiliul Superior al Magistraturii a menționat că această formulă nu reflectă responsabilitatea funcției și a cerut majorarea cu zece clase salariale, astfel încât remunerarea judecătorilor să pornească de la nivelul remunerației unui secretar general de stat, precum și revizuirea coeficientului de salarizare. În prezent, un judecător din prima instanță primește aproximativ 26 de mii de lei, sumă prea mică în raport cu volumul de muncă, afirmă reprezentanții sistemului judiciar. Ei avertizează că profesia ar putea deveni și mai puțin atractivă, ceea ce ar agrava deficitul de personal, în contextul în care, în toată țara, activează puțin peste 330 de judecători din cele peste 520 de posturi prevăzute.
