Situația hidrologică din țara noastră este tot mai gravă. Rezervele de apă din lacul de acumulare Novodnestrovsk din Ucraina, care au permis menținerea unui debit mai mare al fluviului Nistru în ultimele luni, s-au epuizat, anunță ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, după ce, cu o zi înainte, reprezentanții moldoveni și cei ucraineni s-au întrunit într-o ședință extraordinară pentru a discuta, inclusiv, despre posibilitatea de a deversa un debit mai mare în lac, astfel încât să fie evitată epuizarea rezervelor și sistarea aprovizionării cu apă. Partea ucraineană susține însă că, în acest moment, acest lucru nu este posibil.
În prezent, în lacul de acumulare din Ucraina intră un debit de 27 de metri cubi pe secundă, ceea ce nu poate asigura menținerea unui debit minim pentru țara noastră, iar ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, subliniază că debitul fluviului Nistrul depinde de apa care vine din amonte, din zona Carpaților.
”Negocierile care au fost până acum, au constat în contul rezervei de apă care s-a acumulat pe parcursul anului. Acum, situația nu s-a îmbunătățit și acea rezervă s-a epuizat și în acest moment, debitul pe Nistru este cel care vine din munții Carpați. Astăzi este situația ideală când exact ce vine din munți, trece tranzit prin acel lac de acumulare și vine în Republica Moldova.”, a spus ministrul Mediului, Gheorghe Hajder.
Gheorghe Hajder speră că situația din țara vecină se va îmbunătăți în urma precipitațiilor care sunt de regulă în cantități mai mari toamna.
”Astăzi, vorbim de o medie de 30 de metri cubi pe secundă care se revarsă în Nistru. Suntem în perioada de toamnă și sperăm că tendința va fi pozitivă, iar o dată ce va crește aportul în lac, vor crește și deversările pe Nistru.”, a mai spus ministrul Mediului, Gheorghe Hajder.
Vicepremierul pentru reintegrare, Valeriu Chiveri, menționează că criza hidrologică afectează locuitorii de pe ambele maluri ale Nistrului, iar problema a fost discută săptămâna trecută la cea mai recentă întrunire în formatul ,,1 plus 1” privind soluționarea conflictului transnistrean care a avut loc la Tiraspol.
”Am vorbit la cooperarea care este pe malul drept și stâng referitor la problema tehnică de pe Nistru. Are loc la nivel tehnic când vorbim despre centrala de la Dubăsari și lacul de acumulare. Este o comunicare frecventă.”, a declarat vicepremierul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri.
Iar prim-ministrul Vasile Tofan a subliniat că, în urma crizei hidrologice, au apărut mai multe controverse în spațiul public conform cărora autoritățile ucrainene sunt vinovate de situația din țara noastră, dar care nu corespund realității.
”Dacă sunt oameni care cred că ne pot ajuta, care au soluții pentru situația de pe Nistru, suntem deschiși să colaborăm. În același timp, nu pot accepta soluții de genul că ucrainenii sunt de vină. Am ajuns în situația aceasta atât de gravă și lumea încearcă să găsească vinovați ușori. Dacă intră în Nistru 25 mii metri cubi și am folosit toate relațiile noastre ca să întindem decizia asta. Ucrainenii ne-au dat mult mai multă apă până acum decât intra în centrală, am făcut tot ce a fost posibil ca să prevenim această situație.”, a declarat Tofan.
Între timp, organizațiile neguvernamentale de mediu cer Guvernului, printr-o declarație publică, instituirea unui Program Național pentru Securitatea Hidrologică, în contextul crizei apei din Republica Moldova, prin care să fie monitorizate permanent debitele și consumul de apă, irigațiile, extinderea pădurilor și restaurarea zonelor umede.
”Guvernul are responsabilitatea de a crea și asigura implementarea cadrului legislativ și instituțional. Autoritățile locale trebuie să protejeze sursele și ecosistemele de apă de pe teritoriul lor. Agricultorii trebuie sprijiniți să adopte tehnologii eficiente. Operatorii economici trebuie să utilizeze apa responsabil și să reducă pierderile. Iar societatea trebuie să înțeleagă că apa nu este o resursă nelimitat”, au scris organizațiile semnatare.
Solicitați de ONE TV, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dumitru Ciorici a confirmat recepționarea solicitărilor din partea ONG-urilor de mediu și a spus că o parte dintre subiectele semnalate sunt deja discutate la diferite niveluri în contextul crizei hidrologice, iar celelalte vor fi abordate în etapele următoare.
Solicitați de postul nostru de televiziune, responsabilii Executicului nu au răspuns deocamdată cu privire la solicitarea organizațiilor neguvernamentale. Țara noastră se află în stare de urgență în sectorul hidrologic pentru 60 de zile, începând cu 26 septembrie, pe fondul scăderii nivelului apei în principalele râuri ale țării. Situația este determinată de debitul redus al Nistrului și Prutului, care afectează rezervele de apă și poate pune presiune asupra alimentării cu apă a populației.
