Poliția Republicii Moldova avertizează asupra creșterii numărului de escrocherii telefonice, după ce în ultimele 24 de ore au fost înregistrate 14 sesizări privind fraude care au provocat prejudicii estimate la aproximativ 3 milioane de lei. Potrivit oamenilor legii, una dintre fraude a fost comisă în cursul zilei de joi, 18 iunie, în timp ce celelalte cazuri s-au produs anterior și au fost raportate ulterior de către victime.
Autoritățile susțin însă că vigilența cetățenilor a contribuit la prevenirea unui număr mult mai mare de infracțiuni. În aceeași perioadă, au fost dejucate aproximativ 200 de tentative de escrocherie.
„Acest lucru demonstrează cât de importantă este informarea și reacția promptă în fața acestor infracțiuni”, subliniază reprezentanții Poliției.
Potrivit Poliției, una dintre cele mai profitabile metode pentru infractori rămâne promovarea unor presupuse investiții online prin intermediul platformelor financiare.
De asemenea, tot mai des sunt întâlnite cazurile în care escrocii se prezintă drept reprezentanți ai băncilor, ai Băncii Naționale a Moldovei sau ai Poliției și încearcă să convingă victimele să transfere bani sub pretextul protejării conturilor bancare.
O altă metodă presupune apeluri în numele unor operatori de telefonie mobilă sau al unor aplicații digitale, prin care infractorii încearcă să obțină acces la conturi și date personale.
În continuare sunt raportate și fraudele de tip „accidentul”, în care victimele sunt anunțate că o rudă apropiată ar fi fost implicată într-un eveniment grav și sunt convinse să ofere sume importante de bani unor curieri.
Pe lista metodelor utilizate de escroci se regăsesc și creditele fictive, precum și apelurile prin care sunt impersonate diferite instituții și autorități publice.
Oamenii legii îndeamnă cetățenii să fie extrem de prudenți atunci când primesc apeluri suspecte și să nu transmită date bancare, parole sau sume de bani unor persoane necunoscute.
„Dacă primiți un apel suspect, închideți imediat și apelați 112”, recomandă Poliția.
Autoritățile îi îndeamnă pe cetățeni să verifice întotdeauna informațiile primite și să nu ia decizii sub presiune, indiferent de identitatea pe care și-o atribuie interlocutorul.
