Capitala Republicii Moldova continuă să-și schimbe aspectul sub influența noilor tendințe arhitecturale. În ultimii ani, în centrul Chișinăului au apărut tot mai multe clădiri moderne, complexe locative și centre de afaceri. Totuși, printre construcțiile noi încă rezistă edificii istorice ridicate în secolele XIX și XX. Specialiștii și locuitorii orașului spun că dezvoltarea urbană nu trebuie să distrugă identitatea arhitecturală a Capitalei.
Locuitorii Capitalei consideră că aspectul istoric al orașului trebuie păstrat și transmis generațiilor viitoare.
”Este necesar să păstrăm acest patrimoniu, pentru că ne amintește de unde am pornit, care sunt legăturile noastre cu trecutul și care sunt rădăcinile pe care ne putem sprijini pentru a merge mai departe, păstrând în același timp istoria poporului nostru”.
”-Acesta este patrimoniul nostru istoric, istoria pe care trebuie să o cunoaștem, să o vedem și să o transmitem din generație în generație.
-Clădirile moderne și partea istorică a orașului sunt acum în armonie sau încă nu s-a ajuns la asta?
-Nu, încă nu există armonie. Orașul este eclectic și, din câte știu, acest lucru le place și străinilor. Este ceva foarte neobișnuit”.
În timp ce în capitală apar tot mai multe construcții moderne, clădirile istorice continuă să se degradeze. Muzeograful Liubov Coșman consideră că noile construcții transformă Chișinăul într-un oraș fără identitate arhitecturală clară.
”Acum vedem diferite tipuri de construcții în oraș, dar nu mai vedem stilul și viața acestui oraș, pentru că nu mai observ elemente de baroc sau de gotic. Clădirile sunt construite haotic”, Liubov Coșman, muzeografă a Muzeului de Istorie a Chișinăului.
Urbanistul Victor Chironda afirmă că arhitectura modernă ar trebui să completeze imaginea istorică a orașului, nu să o distrugă.
”Nu este doar o problemă de estetică, dar și una ce ține de identitatea orașului. Pentru autoritățile municipale, păstrarea patrimoniului istoric trebuie să fie o prioritate strategică, deoarece pierderea unor astfel de clădiri este ireversibilă, iar odată cu ele se pierde și identitatea orașului”, Victor Chironda, urbanist.
Și ministrul Culturii, Cristian Jardan, spune că protejarea monumentelor arhitecturale trebuie să reprezinte o prioritate pentru autorități.
”Există diferite cazuri. Sunt exemple în care vedem o combinație foarte reușită între clădirile moderne și cele istorice. Aici se vede rolul Consiliului Național al Monumentelor Istorice, care permite realizarea unor astfel de proiecte sau intervine acolo unde acestea sunt nepotrivite. Din păcate, avem și exemple negative”, Cristian Jardan, ministrul Culturii.
Prima atestare documentară a Chișinăului datează din 17 iulie 1436. De-a lungul istoriei, orașul a acumulat straturi arhitecturale diverse: de la amprenta Imperiului Rus și cea a perioadei interbelice românești, până la urbanismul sovietic și tendințele contemporane.
