Limba găgăuză este tot mai puțin vorbită. Deși este studiată de peste 17 mii de copii din autonomia găgăuză, în școli și grădinițe, profesorii spun că acest lucru nu este suficient. Pentru a îmbunătăți situația, autoritățile propun măsuri noi, precum extinderea numărului de lecții dedicate limbii găgăuze și tipărirea de manuale. Subiectul a fost discutat în cadrul unui eveniment organizat la Chișinău, care a reunit profesori, experți, demnitari și parteneri internaționali.
Evenimentul a început cu momente artistice în limba găgăuză. Dincolo de scenă însă, specialiștii spun că situația este îngrijorătoare. Deși limba este prezentă în procesul educațional, aceasta rămâne inclusă de UNESCO în categoria limbilor vulnerabile, fiind tot mai rar vorbită, inclusiv în familie.
”Limba nu se practică și asta e cel mai strașnic. Copiii, până la 12 ani, aproape nu vorbesc limba găgăuză și acest lucru îngrijorează. De aceea noi ne-am adresat la președintele Republicii Moldova pentru a ne ajuta în asta. Și noi vedem un ajutor considerabil.”, a spus Gullu Karanfil, lector universitar.
”Dezvoltarea asta care este nu e întocmai spre binele limbii noastre găgăuze, materne. Noi când eram în școală nu erau suficienți profesori și era o limbă un pic uitată. Acum se dezvoltă limba română, dar trebuie dezvoltată și cea găgăuză.”, a spus Maria Arnaut, meșter popular.
Există însă și semnale pozitive. Introducerea programelor bilingve în grădinițe a trezit interesul celor mici pentru cultura și tradițiile locale.
”Copiii mai bine percep și înțeleg cultura găgăuză. Și știți, interesul lor a crescut. Și au devenit atât de implicați, iar de la an la an eu observ că apar copii care încearcă să vorbească, îmi adresează întrebări.”, a spus Olga Patraman, educatoare Grădinița nr.7 din Comrat.
Autoritățile pregătesc un plan național de acțiuni pentru consolidarea măsurilor existente privind păstrarea identității găgăuze.
”A fost un angajament pe care l-am făcut ceva timp în urmă alături de doamna președintă, că vom avea un asemenea plan național, alături de planul național de promovarea limbii române. Care să ne ofere posibilitatea să finanțăm tot felul de activități. De la formarea cadrelor didactice până la actualizarea curriculumului și formarea adulților pe această dimensiune. Pentru ca statul Republica Moldova inclusiv din bugetul de stat să vină cu contribuții suplimentare la păstrarea identității găgăuze.”, a spus Dan Perciun, ministrul Educației.
”Dacă nu acționăm acum, mai târziu va fi prea târziu va fi prea târziu. Iar dumneavoastră cei din sală înțelegeți acest lucru foarte bine. De aceea salut faptul că evenimentul de astăzi urmărește crearea unei platforme de dialog între reprezentanții mediului educațional, instituțional, științific și ai societății civile pentru a identifica soluții concrete și sustenabile pentru a revitaliza limba găgăuză.”, a spus Maia Sandu, președinta Republicii Moldova.
Evenimentul a fost organizat de Ministerul Educației și Cercetării, cu participarea profesorilor, experților și partenerilor internaționali.
