În 2025, numărul participanților la programul de stat pentru strămutarea voluntară în Rusia a compatrioților din străinătate a scăzut cu aproape 16% față de anul precedent. Potrivit datelor actualizate ale Ministerului rus de Interne, analizate de publicația „Vedomosti”, aproximativ 26.700 de persoane au fost înregistrate anul acesta în cadrul programului, comparativ cu 31.700 în 2024.
Programul guvernamental are drept scop dezvoltarea socio-economică a regiunilor și atenuarea problemelor demografice. Pot deveni participanți foști cetățeni ai URSS, emigranți din RSFSR, Uniunea Sovietică sau Republica Rusă, care între timp au dobândit cetățenia altui stat sau au rămas apatrizi. Împreună cu aceștia pot emigra și membrii familiei – soțul sau soția, copiii, părinții, bunicii.
Solicitanții trebuie să aibă peste 18 ani, să fie apți din punct de vedere juridic și să cunoască limba rusă, atât oral, cât și în scris. Cererile se depun la reprezentanțele Ministerului de Interne din străinătate, la misiunile diplomatice sau la consulatele Federației Ruse.
În 2024, cei mai numeroși participanți au provenit din Kazahstan (circa 35% din total) și Kârgâzstan (aproape 11%). Urmează Turkmenistan (9,6%), Uzbekistan (9,5%), Tadjikistan (9,2%) și Armenia (8,3%). Restul de 17,4% au fost cetățeni din Azerbaidjan, Germania, Letonia, Lituania, Estonia, Ucraina, Israel, Georgia și Belarus.
Statisticile arată că numărul persoanelor înregistrate în cadrul programului este în scădere constantă din 2022.
Membrul Consiliului pentru Drepturile Omului pe lângă președintele Rusiei, Aleksandr Brod, a declarat pentru „Vedomosti” că programul se confruntă cu dificultăți legate de legalizarea statutului migranților, integrarea socială și birocrația excesivă. În opinia sa, prețurile în creștere la locuințe și chirii îi descurajează pe noii veniți, care întâmpină dificultăți în a-și asigura un trai stabil.
Totodată, potrivit acestuia, angajatorii preferă adesea forța de muncă ilegală, mai ieftină, în detrimentul compatrioților care solicită angajare legală, cu excepția specialiștilor rari, precum cei din domeniul IT sau sudorii calificați.
Expertul consideră că programul ar trebui „revitalizat” prin digitalizare, campanii mai eficiente de informare și reducerea barierelor administrative. „Patria nu trebuie să fie percepută ca o funcționară ostilă și agresivă, care îi privește de sus pe compatrioți”, a afirmat Brod.
Politologul Galina Ibragimova susține că birocrația excesivă a limitat atractivitatea programului. În plus, potențialii participanți se tem de eventuale discriminări și de impactul sancțiunilor internaționale asupra mobilității și activităților economice în cazul obținerii cetățeniei ruse.
Expertul în Asia Centrală Stanislav Pritcin atrage atenția că, deși în regiune există încă un „potențial rusesc” semnificativ, decizia de relocare este influențată de contextul geopolitic, de restricțiile impuse de sancțiuni și de incertitudinea privind perspectivele economice.
La rândul său, deputatul rus Konstantin Zatulin consideră că cifrele din 2024–2025 nu sunt satisfăcătoare pentru un program de stat și admite că acțiunile militare în desfășurare influențează deciziile potențialilor migranți.
Ministerul rus de Interne nu a oferit, deocamdată, un răspuns oficial privind motivele reducerii numărului de participanți la program.
