Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a fost desemnată lidera anului 2025 de către publicația importantă din Marea Britanie „The Telegraph”, după ce a rezistat Kremlinului, situând Chișinăul în prima linie a Europei pentru democrație. Informațiile serviciilor secrete occidentale sugerează că Kremlinul spera să instaleze un guvern prietenos în Republica Moldova, oferindu-i posibilitatea să desfășoare 10.000 de soldați în regiunea separatistă transnistreană, susținută de Moscova și care are o frontieră lungă cu Ucraina. O astfel de mișcare ar fi periclitat Odesa, cel mai mare port al Ucrainei și linia sa de viață maritimă, notează publicația britanică.
„Dacă proiecțiile Rusiei ar fi avut succes, ar fi însemnat ca Rusia să preia controlul asupra țării”, a afirmat Maia Sandu.
Însă campania de subversiune rusă, a subliniat lidera de la Chișinău, nu a fost doar despre a scoate Republica Moldova de pe calea pro-europeană sau despre a deschide o ușă către Ucraina. Scopul final al lui Putin a fost să transforme țara într-un laborator de război hibrid, testând tactici care ulterior să fie folosite pentru a interveni și manipula alegeri în toată Europa: de la Ungaria până la Marea Britanie.
„Moldova este una dintre puținele țări care a experimentat întreaga gamă de metode de atac hibrid ale Rusiei, dar ținta nu este Moldova. Moldova este doar terenul de testare. Ținta este Europa, iar Europa ar trebui să învețe de la noi, de la țările care sunt pe prima linie în lupta pentru democrație. Democrația pe continent este în pericol”, a afirmat Maia Sandu.
Este un avertisment sever, transmis într-un moment mult mai urgent, dat fiind pericolul de a-i recompensa pe ruși cu un acord de pace riscant. Fără a critica eforturile lui Donald Trump de a pune capăt conflictului, ea avertizează că o nereușită de a exercita presiune serioasă asupra Kremlinului riscă să producă nu o pace, ci o pauză: o oportunitate pentru Rusia să se reorganizeze și să atace din nou, poate în câteva luni.
„Vrem o pace dreaptă și vrem o pace care să fie sustenabilă. Nu vrem o pace care să încurajeze Rusia să revină în șase luni. Nu cred că Putin este interesat de un acord de pace și nu cred că îl va accepta”, a adăugat Maia Sandu.
Cu Rusia pe cale de a câștiga teren, ea argumentează că este cu atât mai important ca statele europene să învețe din experiența țării sale cum să protejeze procesele lor electorale de interferențele Kremlinului.
„Pregătiți-vă pentru orice: dezinformare și manipulare prin inteligență artificială (IA), atacuri cibernetice, încercări de a provoca violență, proteste false, toate finanțate cu bani greu de urmărit, proveniți din criptomonede”, a detaliat lidera de la Chișinău, adăugând că este esențial să se expună ceea ce face Rusia în timp ce se întâmplă, apelând la mass-media independente pentru a combate propaganda. În Moldova, oamenii se așteptau ca Rusia să intervină. În Marea Britanie și în multe alte colțuri ale Europei, societățile sunt mai puțin pregătite pentru acest pericol.
„În cazul vostru și al țărilor din Uniunea Europeană, cred că este cu adevărat o provocare să le aduceți în fața oamenilor, pentru a le arăta riscurile la adresa democrației lor”, conform Maiei Sandu.
Europenii care au studiat campania de interferență a Rusiei în alegerile recente din Moldova au fost uimiți de amploarea și execuția acesteia. Unele conspirații aveau ambiții mărețe. Un complot descoperit de serviciile de informații ucrainene în 2023 a dezvăluit planuri de a forma sabotorii care să atace clădirile guvernamentale, să ocupe aeroportul și să răstoarne administrația. Mai frecvent, complotul a luat forma unei erodări treptate, mai degrabă decât a unui spectacol. Pe măsură ce se apropia ziua alegerilor, un flux constant de știri false și teorii ale conspirației s-au transformat într-o inundație. Cea mai zguduitoare a vizat-o pe Maia Sandu însăși. Hackerii au clonat site-ul ediției americane a revistei „OK!”, publicând un articol fals și cu semnătura reală a unui reporter, care susținea că ea cheltuise 300.000 de lire pe „spermă obținută ilegal” de la celebrități gay precum Elton John și Ricky Martin. Articolul, distribuit pe rețelele sociale de grupuri coordonate, părea a proveni din străinătate, conferindu-i credibilitate. Dar Maia Sandu a încercat să treacă cu calm prin astfel de atacuri.
„Nu pot spune că m-am obișnuit cu asta, dar nu mă mai surprinde”, a mai spus lidera de la Chișinău.
Dezinformarea, totuși, nu a fost decât o parte a unui efort mai larg. Au existat fonduri ilicite direcționate către partidele susținute de Rusia, amenințări false cu bombe pentru a perturba votul diasporei pro-europene și încercări de a cumpăra voturi. Marea parte a campaniei a fost, conform evaluărilor de la serviciile de informații occidentale, orchestrat de Ilan Șor, un oligarh fugar care s-a refugiat la Moscova. Autoritățile spun că 130.000 de moldoveni se aflau pe lista de plată a Rusiei, în timp ce anchetatorii au interceptat un portofel criptografic de 80 milioane de lire care ar fi fost destinat finanțării protestelor, mituirilor și activităților politice clandestine.
Având în vedere circumstanțele, Moscova ar fi presupus că victoria era inevitabilă. Invazia Rusiei în Ucraina a aruncat Republica Moldova într-o criză profundă. Comerțul cu Rusia s-a prăbușit peste noapte. Inflația a crescut, salariile au scăzut, iar energia a fost raționalizată după ce Moscova a tăiat livrările de gaz. O țară cu doar 2,4 milioane de oameni a primit cel mai mare număr de refugiați ucraineni din toată Europa. În 2022, economia a scăzut cu aproape 6%, mai mult decât Marea Britanie după criza financiară din 2008. Moldovenii ar fi trebuit să fie o pradă ușoară, dar teama de subjugare s-a dovedit a fi mai puternică decât dificultățile.
