Participarea redusă la vot în Găgăuzia, un semn al neîncrederii oamenilor în clasa politică locală, afirmă experții

Participarea redusă la primul tur al alegerilor din Găgăuzia este, în opinia unor analiști, un semn al neîncrederii alegătorilor în clasa politică locală. Dincolo de prezența la urne, scrutinul pune în discuție și viitorul relațiilor dintre Comrat și Chișinău. Analiștii spun că șansele de a relua dialogul depind atât de cine va câștiga funcția de bașcan, cât și de componența noii Adunări Populare.

 Jurnalistul Mihail Sirkeli, de la portalul Nokta.md din Comrat, consideră că niciunul dintre cei opt candidați nu a reușit să convingă suficienți alegători să vină la urne.

,,Contează cum au fost în campania electorală, dacă au reușit să creeze impresii care sunt importante. Așa impresii nu s-a creat, deși avem opt candidați”, a declarat jurnalistul Nokta.md, Mihail Sirkeli.

În Adunarea Populară a Găgăuziei, 13 deputați au obținut mandate din primul tur. Sirkeli susține că cel puțin opt dintre ei sunt apropiați ai lui Ilan Șor, condamnat la 15 ani de închisoare în dosarul „Furtul miliardului”. Jurnalistul consideră că influența acestora în legislativul local poate reprezenta un risc pentru securitatea Republicii Moldova.

,, Trebuie să privim cine a trecut în Adunarea Populară, dar acolo au trecut oamenii lui Șor și asta este un lucru foarte regretabil. Cel puțin 8 din 13… Au trecut cei foarte vocali reprezentanți ai lui Șor. Miza acestor alegeri nu este autonomia, miza acestor alegeri este securitatea Republicii Moldova. Ei prezintă un pericol nu pentru Găgăuzia. Găgăuzia este de mult în pericol. Găgăuzia care este guvernată de oamenii Moscovei. Este un pericol pentru Republica Moldova”, a mai spus acesta.

Unii analiști spun că, după alegeri, rămâne de văzut dacă noua conducere a autonomiei va găsi o cale de dialog cu autoritățile de la Chișinău.

,, Această apatie politică de care au dat dovadă alegătorii din Găgăuzia vorbește despre faptul că în societatea găgăuză s-a acumulat o anumită neîncredere față de clasa politică de pe loc. Faptul că partidele pro-europene practic nu au candidați în Găgăuzia, încă odată atestă faptul că această zonă a Republicii Moldova face o figură aparte în peisajul politic al spațiului nostru. Rămâne de văzut dacă noul bașcan și noua componență a Adunării Populare vor fi capabile să găsească formule care ar deschide un dialog constructiv cu Chișinăul”, a adăugat Anatol Țăranu, expert politic.

,,Alexandr Stoianoglo candidează independent, el promite găgăuzilor să pună accent pe dezvoltarea economică, atragerea investițiilor, sprijinirea tinerilor și dezvoltarea satelor. Stoianoglo susține și un dialog permanent între Comrat și Chișinău. Fiodor Gagauz are pe de altă parte are în spate Partidul Socialiștilor cu structuri importante în regiune. Fostul polițist Găgăuz militează și el pentru restabilirea relațiilor cu Chișinăul, dar spune că vrea relații mai bune cu Rusia și promite că va apăra statutul autonomiei”, a explicat Ștefan Bejan, expertul Comunității Watchdog.md.

Turul al doilea al alegerilor pentru funcția de bașcan și pentru Adunarea Populară este programat pentru 29 noiembrie. Alegerile pentru legislativul local au avut loc la un an după expirarea mandatelor deputaților. Scrutinul a fost amânat de mai multe ori din cauza diferențelor dintre legislația electorală regională și cea națională, dar și a disputelor privind funcționarea autorității electorale locale. Funcția de bașcan a rămas vacantă după ce Evghenia Guțul a fost condamnată la șapte ani de închisoare pentru finanțarea ilegală a unui partid și acceptarea de fonduri de la un grup criminal organizat condus de Ilan Șor.

AFLĂ DETALII DESPRE

DISTRIBUIE ȘTIREA