138 de proiecte de legi din cele aproape două mii înaintate în ultimii patru ani în Parlament au fost declarate nule. Majoritatea au fost propuse de opoziția parlamentară reprezentată de Blocul Comuniștilor și Socialiștilor, dar și de către deputații neafiliați, apropiați ai oligarhului fugar Ilan Șor. Experții în politică spun că aceste proiecte au fost mai degrabă populiste, adresate electoratului acestor deputați.
Unul dintre cele mai răsunătoare proiecte care nu a ajuns nici măcar să fie dezbătut a fost cel privind „agenții străini”. Un proiect după modelul rusesc și care a fost preluat de Georgia, țară care cele din urmă a suspendat procesul de aderare la UE.
Conform proiectului, agentul străin este definit ca fiind orice persoană juridică sau fizică care primește direct sau indirect finanțare externă în proporție de cel puțin 50% din totalul veniturilor anuale. De asemenea, aceasta desfășoară activități ce influențează viața politică, economică, socială sau educațională din Republica Moldova, se arată în proiectul de lege.
Deputații BCS susțin că actualul Parlament a încălcat regulamentul, atunci când a ignorat cu vehemență majoritatea proiectelor înaintate de opoziție.
”Au lipsit deputații din opoziție de faptul că, inițiativele legislative nici nu au fost incluse pe ordinea de zi. Despre această atitudine noi vorbim despre toate proiectele pe are le-a pregătit opoziție. Din toate acestea doar două proiecte au fost incluse în ordinea de zi și au fost votate”, a declarat deputata BCS, Diana Caraman.
Contactată telefonic pentru un comentariu, purtătoarea de cuvânt a partidului Acțiune și Solidaritate, Adriana Vlas, nu ne-a răspuns la apeluri. Experții în politică spun că aceste proiecte au fost mai degrabă populiste.
” Multe proiecte pe care le-am urmărit noi erau proiecte declarative. Mai degrabă erau legate de niște declarații, decât de proiecte reale. De exemplu, cum e proiectul legii cu privire la agentul străin, înaintat de PCRM. A mai fost cel legat alegeri în diasporă care se urmărea limitarea votului în diasporă pentru persoanele care se pot deplasa la ambasade. Plus un coeficient care să reducă impactul votului în diasporă. Acestea sunt create pentru a transmite un mesaj propriilor alegători mai mult decât pentru a fi adoptate real în plenul Parlamentului”, a spus Andrei Curăraru, expert Watchdog.
O altă o cauză pentru care documentele au fost declarate nule este că urmau să fie finanțate eventualele reglementări, susțin experții.
”Avem asemenea proiecte de legi care se referă la statutul cimitirelor înaintat de către reprezentanții guvernării care tot nu au mai ajuns să fie discute în plen. Respectiv, multitudinea de proiecte care la moment sunt în Parlament și au devenit ulterior nule lasă să înțeleagă că sigur subiecte sunt multe. Ele trebuie discutate, doar că pentru a evita sancțiunea de nulitate cred că aceste proiecte trebuie să se alinieze la realitățile și necesitățile momentului”, a spus expertul în domeniul Justiției Watchdog, Alexandru Bot.
Potrivit Regulamentului Parlamentului, devin nule proiectele care nu sunt incluse pe ordinea de zi timp de doi ani de la înregistrare.
