Filmele europene te provoacă să gândești și să-ți răspunzi la întrebări, iar aceste producții își fac loc în cinematografele din Republica Moldova, ceea ce permite conectarea publicului din țara noastră cu noutățile cinematografiei de calitate. De această opinie este directorarea Centrului Național de Cinematografie Valentina Iusuphodjaev, care a oferit un interviu în cadrul campaniei „Europa de lângă noi”, lansate de ONE TV și STAR TV. În seara de 1 noiembrie, la Chișinău s-a dat startul celei de-a doua ediție a evenimentului cultural „Luna Filmului European”, iar această inițiativă a CNC oferă cinefililor cinci săptămâni de filme europene.
„Filmul European care, apropo, tot există niște politici în spatele filmului european care a început să aibă un loc în cinematografe. Pentru că anterior filmul american și blockbusterele americane dominau piața, în continuare domină, dar deja tot mai mult avem prezente în cinematografe filme europene. Or filmele europene încearcă să reflecte asupra unor lucruri, încearcă să pună niște întrebări și ceea ce este cel mai important, Filmul European, de fapt, înseamnă libertate de exprimare, ceea ce este o valoare fundamentală europeană și este extrem de important cred că pentru fiecare om de avea această condiție de liberă exprimare.”
Potrivit directoarei CNC, cultura europeană înseamnă diversitate culturală, iar Republica Moldova poate deveni o parte a acestei diversități culturale, atât prin filmele produse în Moldova și promovate în Europa, cât și prin evenimentele culturale Zilele Filmului Românesc, Festivalul de Film Francofon sau Luna Filmului European.
„Eu cred că cel mai important este să fim și noi în pulsul acesta al veții care se întâmplă în altă parte, nu să aflăm despre un film după 5 ani. Nu vorbesc despre filmele care apar pe internet, pentru că există o mulțime de filme care de fapt poți să le vezi doar în festivaluri. Și atunci la noi foarte greu ajungeau filme de genul ăsta. Dreptul cultural, apropo, tot este un drept fundamental al omului și atunci noi avem în Chișinău un public care își dorește să meargă la asemenea filme. Luna Filmului European e o acțiune care am lansat-o doar anul trecut, cu puține resurse pe care le avem, dar a fost public și sper eu să fie un eveniment an de an, cu mai multe filme aduse și, respectiv, cu mai mult public.”
Valentina Iusuphodjaev este de părere că dezvoltarea și promovarea cinematografiei moldovenești în contextul cultural european a fost facilitată și de colaborarea cu cineaștii din România, inclusiv în contextul Festivalului Internațional de Film Transilvania de la Cluj, supranumit TIFF, în cadrul căruia a fost instituit un premiu al Centrului Național al Cinematografiei din Republica Moldova.
„Or comunicarea între cineaști s-a început firesc și TIFF-ul, acest festival a fost primul care s-a deschis pentru cineaștii din Moldova și a oferit o platformă pentru proiectele de aici. Or, ca să înțelegeți, astăzi un proiect de film își începe drumul mult mai devreme decât intră în filmări. Se merge la diferite festivaluri, se vorbește despre proiect, se găsesc co-producători, se găsesc mentori care ajută ca proiectul să crească. Și anume TIFF-ul a fost pentru noi această primă treaptă de a merge mai departe, pentru că prin intermediul TIFF-ului proiectele noastre au ajuns, spre exemplu, la Cottbus, la alt festival sau la Clermont și așa mai departe. Un festival adună oameni din toată Europa și nu numai, proiectul devine vizibil și în felul ăsta au început să se facă niște conexiuni.”
Directoarea Centrului Național al Cinematografiei din Republica Moldova s-a referit și la modul în care țara noastră se aliniază la legislația Uniunii Europene prin aprobarea de către Guvern a Regulamentului de funcționare a Arhivei Naționale de Film.
„Este o veste excelentă pentru că e vorba de trecutul nostru, e vorba de memoria colectivă. Și chiar dacă știm cu toții că în arhiva națională de film sunt multe filme de propagandă, inclusiv, dar astea sunt lecțiile de istorie care trebuie cercetate, studiate. În timp, valoarea acestor filme va crește, fără doar și poate, asta este unu, iar doi, până la aprobarea acestui regulament, noi am promovat o convenție pe patrimoniul audiovizual, ceea ce mă bucură foarte mult, că în felul acesta noi ne aliniem cumva la niște valori europene. În Europa se pune un accent enorm pe tot ce ține de patrimoniu, patrimoniu în general și în particular patrimoniu audiovizual. Asta este memoria noastră colectivă și evident că diferite forme ale artei intră în acest concept al memoriei colective, dar filmul e cumva foarte special. Filmul este eclectic, acolo vedem diferite forme de artă: și actorie, și pictură, și dramaturgie, și literatură. Deci, sunt niște surse incredibil de importante pentru noi, cei de astăzi și pentru viitor.”
Acest material jurnalistic este realizat în cadrul proiectului „Promovarea avantajelor aderării Moldovei la UE prin exemplul experienței României”, finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova. Conținutul acestui material jurnalistic nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova.
