Regiunea transnistreană nu este un impediment pentru integrarea Republicii Moldova, în UE, ba mai mult, integrarea în UE, ne apropie de rezolvarea diferendului de trei decenii. Este opinia directorului executiv al Institutului Pentru Inițiative Strategice de la Chișinăi, Vadim Pistrinciuc exprimată în cadrul interviului oferit jurnalistului ONE TV, Cătălin Murzac, în contextul campaniei de informare „Europa de lângă noi”, lansată de ONE TV și STAR TV. Vadim Pistrinciuc a subliniat că acest lucru se datorează inclusiv faptului că Uniunea Europeană a devenit cel mai important partener economic al regiunii transnistrene.
„De fapt, dacă vă uitați, astăzi, întreprinderii transnistrene exportă cele mai multe mărfuri, în jur de 70% deja în țările unii europene, inclusiv în România, o bună parte. Sigur că situația acestei regiuni interne, să-i spun așa, faptul că nu este sub controlul constituțional a Republicii Moldova și faptul că acolo staționează o armată străină și că ei au și o valută proprie, un sistem bancar, legislații proprie, îi îndepărtează foarte mult de acest proces. Dar, am auzit acum un an de zile în urmă, la Chisinau, ce a spus și Comisarul European pentru Relații Externe, domnul Borrel, că nu este impediment pentru Republica Moldova să integreze. Eu aș vrea foarte mult ca cetățenii Republicii Moldova care au reședința în Transnistria să aibă aceeași opțiune și dorință și cred că într-o perspectivă mai îndelungată, poate cu mai multe căi, ocolișuri și mai multe bătăi de pas pe loc și ei vor ajunge acolo, fiindcă poți să polemizezi foarte mult despre propagandă, poți să spui foarte multe, dar oamenii au nevoie să trăiască, oamenii au nevoie să aibă economie, oamenii au nevoie de servicii, oamenii au nevoie de infrastructură și în acest caz ai doar calea dezvoltării, nimic altceva.”
Pistrinciuc a sublininiat că propaganda și falsurile pe care le lansează Kremlinul, arată clar că Moscova vede un pericol în libertate, în democrație, în drepturile omului și în faptul că oamenii vor să trăiască mai bine și în pace.
„Cred că ceea ce doresc ei este într-un fel refacerea unui imperiu, sau, poate și mai rău, doresc cumva să fim o zonă de bufer, o zonă așa spălată, sură, unde nu se întâmplă prea multe lucruri și unde ei pot să vină să facă ceea ce vor ei. Alegerea suverană a unui popor, deci este spre această direcție spre Uniunea Europeane, intră în conflict cu viziunile Federatiei Rusie și a conducerei actuale a Federatiei Ruse despre cum trebuie să fie întreg continentul european. Vedem, de fapt, că ei atacă foarte dur nu doar cu narative, dar și cu activitățile de diversiune, cu contrasancțiuni întreg continentul european, dar chiar și, ar spune eu, echilibru de pe glob. Vedem, de fapt, că ei atacă foarte dur nu doar cu narative, dar și cu activități de diversiune, cu contrasancțiuni întreg continentul european, dar chiar și, ar spune eu, echilibru de pe glob.”
În procesul de integrare europană, avem toată susținerea României, spune Pistrinciuc, precizând însă că responsabilitatea de a face schimbări acasă aparține doar Republicii Moldova.
„În procesul integrerii europene, noi beneficiem de toată asistența tehnică de documentație tradusă în limba română pe care ne oferă România. Este un ajutor mai mult decât dintre vecini, este un ajutor frățesc, este o afinitate și în mod evident că noi beneficiem la maxim de ceea ce ne oferă guvernul României, dar este un apropo foarte mare. Munca, sudoarea, conflictele care o să fie ca urmare acestor schimbări ce trebuie să făcute ne aparțin doar nouă. Nu o să vină nici românii, nu o să vină nici sârbi, nu o să vină nici belgienii să facă schimbările acasă, pe care și cetățenii Republicii Moldova, în primul rând, vor să fie făcute aceste schimbări. Nu este adevărat că aceste condiții reflectă viziunea unor birocrati sau politiceni europeni.”
Armonizarea capitolelor Acquis-ului comunitar, care poate începe în prima jumătate a anului viitor, va aduce beneficii directe Republicii Moldova, prin îmbunătățirea standardelor în infrastructură, administrația publică și economie, susține expertul.
„Această armonizare înseamnă să fie ridicat standartul de viață al cetățenilor. Efecte a fiecărei schimbări de legislație trebuie să producă, dacă nu imediat, cel puțin simultan. Ceea ce noi trebuie să ținem cont este că, pentru a ne transforma, nefiind încă membri al Uniunii Europeane, Republica Moldova urmează să se beneficieze de fonduri colosale de preaderare. Dacă comparăm dimensiunile Republicii Moldova și banii de care putem să dispunim, asta înseamnă că se pot rezolva foarte multe probleme în economie. Antreprenorii și agricultorii pot avea acces mult mai mare la finanțare, nu la câteva sute de lei despre care tot se face gâlceavă în public de ajutor a fermierilor. Inclusiv în situația în care noi deja ne confruntăm cu calamități și, în special, cu lipsă de apă secetă, ce impuni neaparat o revedere a manajmentului apei. Sunt costuri fenomenale pe care le vom putea acoperi intr-o perioada relativ rapidă doar cu ajutorul Uniunii Europene.”
Pentru a adera la UE, recomandările Comisiei Europene trebuie îndeplinite cu maximă responsabilitate, subliniază Pistrinciuc, deoarece decizia de a primi Moldova în familia europeană, după negocieri, urmează să fie luată prin consensul celor 27 de țări membre.
„Ce pot să zic eu este că, cu siguranță, nu vor fi, cum să zic eu, „blaturi” în acest sens. Deci blaturi, aranjamente nu vor fi, fiindcă cetățenii europeni, deci după ce se termină aceste negocieri, noi vor trebui să mergem să ratificăm intrarea noastră în UE. Asta nu știu în ce anul să fie, când 2029, că în 30, poate mai târziu depinde. Totul depinde de noi, dar mi se pare rezonabil ca scop să ai 2030 anul. Va trebui să te duci să ratifici cu fiecare țară în parte. Și acolo toți sunt politicieni și sunt toți foarte atenți și văd lucrurile și doresc să se informeze din mai multe surse. Deci va fi cu siguranță, poate și un alt Guvern atunci, cu siguranță, altă guvernare, alte partide și europenii se vor informa din diferite surse. Deci blaturi nu o să fie în acest sens. Încă o dată trebuie să înțelegem.”
Acest material jurnalistic este realizat în cadrul proiectului „Promovarea avantajelor aderării Moldovei la UE prin exemplul experienței României”, finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova. Conținutul acestui material jurnalistic nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova.
