Pensia alimentară rămâne un subiect sensibil și o problemă majoră în Moldova, afectând mii de copii care depind de acest sprijin financiar. Statisticile arată că unul din opt copii beneficiază de pensia de întreținere doar în urma unui proces de executare silită, semn al unei responsabilități asumate cu dificultate de unii părinți. Specialiștii subliniază că această situație nu este doar o chestiune juridică sau financiară, ci și una profund emoțională. Conflictele dintre părinți, resentimentele și tensiunile din timpul separării continuă să influențeze și procesul de încasare a pensiei alimentare, prelungind suferința copiilor implicați. În lipsa unui sistem mai eficient și a unei mai bune conștientizări a obligațiilor părintești, problema pensiilor de întreținere rămâne una dintre cele mai mari provocări pentru familiile monoparentale din țara noastră.
Numărul dosarelor pentru încasarea pensiilor de întreținere este în creștere, semn că acordurile amiabile nu funcționează eficient. Mulți părinți încearcă să evite plata ascunzându-și veniturile. Astfel, datele oficiale arată că peste 20% dintre minori beneficiază de pensia alimentară doar în urma unor proceduri de executare silită. Cel mai frecvent, cuantumul stabilit variază între 1000-1500 de lei pentru un copil.
„Dacă debitorul acumulează o restanță la pensia de întreținere mai mare, atunci poate fi urmărită unitatea de transport, poate fi urmărit bunul imobil chiar după caz, chiar și acel în care locuiește debitorul. Dacă să vorbim de măsuri cu caracter personal îndreptat asupra debitorului, deci poate fi aplicată interdicția la părăsirea hotarelor Republicii Moldova pe un termen de șase luni cu extinderea după caz”, spune Roman Talmaci, președintele Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești.
Problema se agravează din cauza migrației multor bărbați în străinătate, care nu declară veniturile în Moldova. Deși înainte persoanele cu datorii nu puteau obține pașaport, legea a fost schimbată în 2016, facilitând acest proces. Acum, una dintre sancțiuni este interdicția de a părăsi țara pentru șase luni, cu posibilitatea de prelungire, însă obținerea acestei măsuri în instanță rămâne dificilă.
„Legislația la moment nu prevede de când se calculează acest termen, din data când persoana a încercat prima dată să traverseze frontiera sau din data când instanța a pronunțat hotărârile. Și aici pune în dificultate momentul curgerii acestui termen și debitorii desigur că folosesc această lacună legislativă, părăsind hotarele atunci când încheierea sau prevederea încheierii de limitarea liberii circulației nu este în vigoare sau s-au expirat termene până la prelungirea următoare”, mai spune Talmaci.
Refuzul de a plăti pensia alimentară poate reprezenta o formă de șantaj financiar și violență psihologică, prin care bărbații încearcă să exercite control asupra fostelor partenere. De asemenea, există o percepție greșită că pensia alimentară ar fi destinată fostului partener, nu copilului. Pentru a preveni astfel de situații, avocata Tatiana Agachi recomandă femeilor să solicite pensia alimentară imediat ce depun cererea de divorț, evitând astfel întârzierile care ar putea complica procesul de obținere a acesteia.
„Ca o propunere de implementare a modificărilor în legislație ar fi înlocuirea obligației de plată cu arestul contravențional, ceea ce, în opinia mea, ar responsabiliza și ar determina debitorul să achite pensia alimentară oricând o persoană este pusă în fața situației de a alege sau achit sau facă închisoare, desigur, va găsi și soluții pentru a executa obligația de plată”, afirmă avocatul Tatiana Agachi.
Agachi a adăugat că este important ca părinții să conștientizeze că pensia alimentară este destinată bunăstării copiilor și nu reprezintă un instrument de răzbunare personală.
„Există în prezent foarte, foarte multe femei care stau cu hotărâri de judecată neexecutate și acești debitori trăiesc pe teritoriul Republicii Moldova, înregistrează venituri neoficiale și nu au absolut nicio obligație în față copiilor decât cea stabilită printr-o hotărâre de judecată care stă pe masă a executorului și nu este executată și nu se știe dacă va fi executată vreodată”.
După divorț, relațiile dintre foștii parteneri se deteriorează adesea iremediabil. Unii tați se simt manipulați, iar alții refuză să colaboreze, percepând relația cu fosta soție ca pe o confruntare permanentă, afirmă psihologii.
„Deci cineva o face din cunoștință de cauze, cineva nici măcar nu-și dă seama că încă mai este atașat emoțional de fostul partener și nu se poate rupe și caută motive ca să se mai agață. Noi numim în psihologie aceste lucruri stocuri. Stocuri prin care oamenii fac schimb. Schimb de energie unii cu alții”, spune psihologul Sergiu Sanduleac.
Specialistul subliniază importanța medierii și a consilierii psihologice pentru a reduce impactul negativ asupra copiilor și a facilita o coparentalitate funcțională, îndemnând părinții să pună pe primul loc copilul.
„Știți, la emoții se fac foarte multe greșeli. Și calea de întoarcere uneori nu este. Rănile se vindecă foarte greu. Și e posibil ca o anumită categorie de bărbați pe rol de tată, în situații de post-divorț, vor să-și refacă căsătoria. Și resimt asta ca o povară financiară, pentru că trebuie să se împartă în diferite direcții”.
Întârzierile la plata pensiei alimentare nu sunt calculate în bani, ci în luni, iar, dacă ar fi să facem un calcul în țara noastră, acestea ar ajunge la un total de 45.000 de ani, spun juriștii.
