România va deschide în data de 9 iunie, în ziua alegerilor europarlamentare, 52 de secții de votare în Republica Moldova, numărul fiind cu 15 mai mare față de scrutinul anterior, iar odată ce țara noastră a obținut statutul de candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană, moldovenii nu vor vota doar pentru România, ci și pentru țara lor, a declarat Adrian Dupu, secretarul de Stat al Departamentului pentru Relaţia cu Republica Moldova, în cadrul unui interviu pentru ONE TV. Oficialul român a menționat că ,,o prezență considerabilă a cetățenilor la vot va trage un semnal atât la București, cât și la Bruxelles că cetățenii din stânga Prutului se interesează de soarta lor ca europeni în primul rând și de soarta Uniunii Europene”.
Republica Moldova se confruntă de peste doi ani cu un război hibrid lansat de Kremlin, vreau să ne spuneți, Bucureștiul, prin intermediul Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova, ce rol joacă la contracararea acestui război hibrid? Mai exact, ce acțiuni în acest sens întreprinde?
”Cred că acest război hibrid al Rusiei a început mult mai devreme decât acum doi ani, odată cu începerea războiului din Ucraina, și este unul dintre motivele pentru care de-a lungul anilor am susținut și vom continua să susținem mass-media independentă de limba română din Republica Moldova, tocmai pentru a combate dezinformarea și pentru a combate propaganda de la est, și vom continua să susținem atât cât va fi nevoie pe toți cei care se luptă aici în a combate aceste fakenews-uri și a informa corect populația. Este una dintre direcțiile noastre de la Departament, aceea de a susține mass-media”, a spus Adrian Dupu, secretarul de Stat al Departamentului pentru Relaţia cu Republica Moldova.
Între timp, Republica Moldova a obținut statutul de țară- candidată la aderarea la UE. România a trecut anterior printr-o asemenea experiență. Ce suport în acest va oferi țării noastre? Despre ce asistență, expertiză este vorba?
”Vom oferi tot suportul necesar pe care-l are nevoie Republica Moldova în acești pași pe care îi are de întreprins. Într-adevăr, România, în perioada de preaderare nu a avut acest suport pe care noi suntem pregătiți să-l oferim Republicii Moldova, închipuiți-vă că ne-a fost mult mai greu, nu am avut de unde învăța. Și am avut în primii ani o dificultate în a atrage fondurile de preaderare, tocmai pentru că nu aveam experiența necesară. Faptul că acum Republica Moldova are la graniță o țară membră UE unde vorbim aceeași limbă și unde experiența noastră în acest proces este relativ proaspătă este un mare avantaj pentru că tot ce înseamnă scrierea de proiecte, armonizarea legislației, noi suntem pregătiți să oferim asistență Republicii Moldova. Sunt deja mai mulți experți din România pentru diferite Ministere în Republica Moldova care îi ajută pe omologii noștri tocmai în armonizarea legislației, în pregătirea reformelor necesare și, la fel, suntem gata să oferim autorităților publice locale consultanță în scrierea proiectelor pentru atragerea acestor fonduri care sunt foarte necesare dezvoltării infrastructurii, dezvoltării satelor, comunelor și orașelor Republicii Moldova. Noi vom oferi atât expertiză, experiență în Republica Moldova, dar vom oferi susținerea și la Bruxelles”.
Ați menționat că veți oferi suport administrației publice locale în scrierea proiectelor. De ce administrația publică locală ar trebui să scrie proiecte și cum vor contribui aceste proiecte la îmbunătățirea vieții sociale?
”Administrațiile publice locale vor putea depune direct proiecte spre finanțare și este foarte important ca aceste proiecte să fie scrise corect pentru a putea să acceseze acești bani. Vor fi puse la dispoziție sume considerabile de bani în această perioadă de preaderare, bani pe care îi vor putea folosi pentru dezvoltarea localităților. Acum, importanța dezvoltării unei localități nu cred că nu este necesar să o descriem: cu toții ne dorim un trai mai bun, condiții mai bune de viață, condiții moderne de viață. Dorim cu toții infrastructură de calitate, iar aceste lucruri vor fi posibile prin atragerea acestor fonduri europene. Este ușor să scrii un proiect atunci când ai experiență, dar atunci când nu te-ai confruntat și când nu ai avut de-a face cu astfel de cerințe până în acest moment este mai greu. De aceea, este important să beneficiem de experiența pe care România a dobândit-o, pentru că așa cum spuneam, în primii ani, România a pierdut foarte mulți bani tocmai pentru că nu a știut să scrie corect și să atragă aceste fonduri”.
În data de 9 iunie vor avea loc alegeri europarlamentare. În Republica Moldova vor fi deschise 52 de secții de votare. Care este miza acestui scrutin și impactul lui asupra Republicii Moldova?
”Cred că aceste alegeri europarlamentare au o miză extraordinar de mare pentru Republica Moldova, mai mare decât poate a fost până în prezent. De ce spun lucrul acesta? Parlamentul care se va alege pe 9 iunie este Parlamentul care va decide soarta integrării Republicii Moldova și atunci este foarte important ca în Parlamentul European o mare majoritate să fie favorabilă extinderii Uniunii Europene, să fie favorabilă integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană. Vedem că există un val de partide eurosceptice care crește în unele țări din Uniunea Europeană. Și în România avem partide care sunt anti-europene și atunci este clar că ne dorim ca aceste partide să nu acceadă sau să acceadă într-un număr cât mai mic în Parlamentul European, iar cetățenii Republicii Moldova care au cetățenie română pot să decidă practic în acest moment cine îi va reprezenta la Bruxelles. Și cum decid: ori prezentându-se la vot și alegând reprezentanții lor și oamenii care într-adevăr se zbat și se luptă pentru Republica Moldova, la fel vor decide dacă nu ies la vot și vor avea câștig de cauză partidele care nu doresc binele Republicii Moldova sau binele Uniunii Europene. Și din acest punct de vedere, în primul rând, rezultatul acestor alegeri va avea un impact direct asupra alegerilor Republicii Moldova. O prezență considerabilă și crescută a cetățenilor din stânga Prutului la vot va trage și un semnal atât la București, cât și la Bruxelles, că cetățenii din stânga Prutului se interesează de soarta lor ca europeni în primul rând și se interesează de soarta Uniunii Europene, acolo unde vor să ajungă, pentru că de această dată nu votează pentru România atât de mult cât votează pentru ei înșiși, și pentru țara lor. Și cred eu că este foarte important, de aceea am și mărit numărul de secții de votare pentru a crea toate premisele ca cetățenii să poată veni la vot. Sunt cu 15 secții de vot în plus față de scrutinul precedent. Trebuie doar ca cetățenii din Republica Moldova să înțeleagă importanța acestor alegeri pentru viitorul lor și al țării lor”.
