Puful de plop a invadat străzile şi curţile din capitală. Cel mai mult au de suferit în acestă perioadă persoanele alergice. Dar și cei care nu suferă de alergii sezoniere susțin că municipalitatea ar trebui să opteze pentru alte specii de arbori, deoarece puful este extrem de deranjant.
„Avem alergie, dar ce să facem”.
– Cum se manifestă alergia la dvs?
„Mă mănâncă fața, nasul”.
– În fiecare an aveți așa simptome?
„Da”.
Medicii alergologi menționează că puful de plop nu este alergic, dar poate conține polenul altor plante care provoacă o serie întreagă de complicații persoanelor sensibile.
„Puful de plop este un excitant mecanic, de fapt la contactul cu mucoasele nazale sau atunci când pătrunde pe mucoasa oculară provoacă iritația mucoasei cu producția de mucus ambundent. De aici și vine senzația de purit nazal, ocular și stărnutul de aceea mulți o asociază cu o manifestare a alergiei. 0.54 MUSCA 0.58 Puful transportând acești alergeni provoacă acutizări în cazul persoanellor care sunt sensibilizați la alți aeroalergeni la polenul de alți copaci cum ar fi mesteacănul, arinul care în perioada dată sunt în plină polenizare, provoacă acutizare persoanelor cu rinită alergică și asm bronșic”, explică Zinaida Gribiniuc, medic alergolog, Institutul Mamei și Copilului.
În această perioadă a crescut și numărul adresărilor la înstituțile medicale cu rinite alergice, iar cei mai vulnerabili sunt copiii cu vârsta cuprinsă între 2 și 5 ani.
„Simptomele sunt nemijlocit atunci când este contactul direct al mucoasei nazale cu puful de aceasta și este iritant și nu putem să administrăm un tratament de prevenție putem doar să evităm sau să curățăm cavitatea nazală și oculară și pielea nemijlocit. 08.45 MUSCA 06.51 Tratament anume pentru simptomele cauzate de puful de plop sunt locale, nu este un alergent și nu putem să indicăm tratamente de lungă durată, da antihistaminele ar putea scădea din senzația de prurit dacă este o persoană care se află tot timpul zilei unde este foatre mult puf, da ar ajuta un pic, ar ajuta sintomatica dar nu este o soluție, soluția este evitarea”, spune medicul.
Medicii recomandă persoanlelor alergice să evite ieșirile în aer liber sau să poarte măști medicale de protecție.
„În luna mai aleea de pe strada Aerodromului din capitală este acoperita de un adevărată covor alb. Oamenii sunt nemulțumiți că din cauza impurităților care se așează pe puf au probleme de sănătate, iar singura soluție ar fi defrișarea arborilor spun ei”, relatează Zinaida Batîru, jurnalistă ONE TV.
„Ar fi mai bine de eliminat, oricum deranjează, cel puțin pentru mine și cred că și pentru mai mulți oameni. La noi de exemplu în fața bolocului sunt foarte mulți plopi și foatre mulți copii, cred că ar trebui să fie scoși”.
„Să fie schimbați cu altă specie de copaci, deși se știe că plopul absoarbe bine bioxidul de carbon. Cu acest scop au și fost sădiți – să îmbogățească aerul cu oxigen. Dar cred că o soluție ar fi plantarea altor copaci – tei, spre exemplu. Mi-ar părea rău să fie tăiați, dar deranjează, pătrunde în nas și ochi”.
„Deranjează intră în ochi, în nas, când dai drumul la balcon intră în casă. DVS aveți alergii? Nu, soția are. Ce credeți, ce soluții ar trebui să fie interprinse? De tăiat copacii, aștea mari, aceștea mici să mai stea, dar aceștea mari”.
În orașul Chișinău sunt mulți plopi care au fost sădiți acum 30-40 de ani, deoarece această specie emană mai mult oxigen de cât alți arbori, și cresc repede până la 2 metri pe an față de fag sau tei, sustin specialiștii de la Grădina Botanică Națională „Alexandru Ciubotaru” din Chișinău.
„Rolul principal îl au ca asanarea spațiilor. Atragerea metalelor grele sau captarea lor prin frunzelel lor, deoarece în urma studiilor care le-a efectuat cercetătorii din cadrul grădinii botanice s-a dovedit că ele captează foarte multe metale grele a noxelor în urma creșterii exponențiale și a numărului de mașini în municipiul”, e de părere Ion Roșca, Grădina Botanică Națională „Alexandru Ciubotaru”.
De patru ani plopii nu mai sunt plantați în Capitală. Directorul Grădinii Botanice susține că această decizie ar putea avea un impact negativ asupra ecologiei.
„Ar fi bine ca ea să râmână ca asortiment cu luarea în calul că longivitatea acestei specii este limitată 30-40 de ani și includerea doar a exemplarilor masculi sau hibride care nu mai produc acest puf. O specie care și-a depășit și valorile plopului este Sophora Japonica este salcâmul Japonez, nu este salcâmul ăsta care îl avem în culturile silivice pe lângă faptul că este un bun înmagazinat a noxelor și metalelor grele e și mai longeviv e și decorativ are și perioada de înflorire în luna aprilie și florile nu sunt alergene, recomandările noastre este că poate fi folosit cu succes”, spune Ion Roșca.
Potrivit Întreprindeii municipale „Asociaţia de gospodărire a spaţiilor verzi”, în Chişinău sunt în jur de şapte mii de plopi.
