Partidul Acțiune și Solidaritate ar obține cele mai multe mandate, dacă duminica viitoare ar avea loc alegerile parlamentare. Cel puțin asta arată datele unui sondaj prezentat de Comunitatea WatchDog.md și Centrul de Cercetări Sociologice CBS Research, realizat în perioada 6-13 septembrie 2025. Potrivit studiului, 26,8% dintre respondenți au spus că nu știu cu cine ar vota, în timp ce 5,5% au declarat că nu ar vota pentru niciun partid. Potrivit cercetării, Partidul Acțiune și Solidaritate ar acumula aproape 40 la sută dintre sufragii, ceea ce ar însemna că PAS obține în jur de 40 de mandate în Legislativ. Cine sunt primii zece candidații care aspiră la fotoliul de deputat din partea Partidului Acțiune și Solidaritate aflăm de la colegii noștri Rodica Bilețchi și Mihai Sîtnic.
Primul pe lista PAS la alegerile parlamentare este președintele Parlamentului, Igor Grosu, care a fost și liderul fracțiunii. El a deținut două mandate în Legislativul de la Chișinău. Prima dată a obținut fotoliul de deputat în 2019, când a candidat din partea Blocului Electoral ACUM, format din Partidul Acțiune și Solidaritate și Platforma Demnitate și Adevăr. A doua oară, Grosu devine deputat în iulie 2021, când PAS obține majoritatea parlamentară și l-a înaintat pentru funcția de președinte al Parlamentului. Igor Grosu în vârstă de 52 de ani s-a născut în satul Andrușul de Sus, raionul Cahul și este licențiat în istorie. Și-a început activitatea în 2003 în calitate de manager de proiect la Ministerul Economiei și Comerțului. În 2012 ajunge viceministru al Educației, minister condus atunci de Maia Sandu. În 2015, pentru o perioadă de câteva luni ocupă funcția de consilier principal de stat al prim-ministrului Valeriu Streleț. În 2016, alături de Maia Sandu se implică în politică și lansează Partidul Acțiune și Solidaritate. Grosu devine secretar general al formațiunii, apoi prim-vicepreședinte, iar la sfârșitul anului 2020, după ce Maia Sandu este aleasă în funcția de șefă a statului, Igor Grosu preia conducerea PAS.
Pe locul doi este premierul Dorin Recean. Șeful cabinetului de miniștri în vârstă de 51 de ani s-a născut în satul Mîndîc, raionul Drochia. El a absolvit Academia de Științe Economice din Moldova, fiind licențiat în drept și managementul afacerilor internaționale. Din 24 iulie 2012, până pe 10 decembrie 2014, Dorin Recean a deținut funcția de ministru al Afacerilor Interne al Republicii Moldova în Guvernul Filat și a fost primul ministru de Interne civil din țara noastră. Pe 31 mai 2013, când a căzut Executivul Filat, Dorin Recean a continuat să conducă ministerul de Interne și în Guvernul Leancă. Anterior, el a mai fost și viceministru al Tehnologiei Informației și Comunicațiilor, fiind responsabil de implementarea pașapoartelor biometrice, ca parte a planului de liberalizare al regimului de vize între Republica Moldova și Uniunea Europeană. După alegerile din noiembrie 2014, Recean s-a retras din politică și și-a deschis o afacere în domeniul alimentar. Opt ani mai târziu, în 2022, revine în politică, fiind desemnat de Maia Sandu consilier prezidențial pe probleme de securitate și secretar general al Consiliului Suprem de Securitate al Republicii Moldova. Din 16 februarie 2023, Dorin Recean a fost învestit în funcția de prim-ministru cu votul a 62 de deputați, după ce a căzut Guvernul condus de Natalia Gavrilița.
Lista este completată cu Doina Gherman în vârstă de 42 de ani, licențiată în studiul limbilor străine. Doina Gherman a deținut două mandate de deputat în Parlamentul Republicii Moldova. La al doilea mandat a ocupat și funcția de vicepreședinte al Parlamentului, precum și de vicepreședinte al fracțiunii PAS, și președintă a Comisiei pentru Politică Externă și Integrare Europeană. Ea este membră a PAS din 2016.
A decis să revină în politică și fostul ministru de Externe, Nicu Popescu care are 44 de ani. Oficialul a plecat din fruntea Ministerului Afacerilor Externe în ianuarie 2024. Atunci Popescu menționa că și-a îndeplinit obiectivul de politică externă, stabilit alături de președinta Maia Sandu la început de mandat, și că, la acea etapă, avea nevoie de o pauză. În perioada mandatului său de ministru, Republica Moldova a devenit, în iunie 2022, stat candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană, iar în decembrie 2023, a primit undă verde pentru deschiderea negocierilor.
După o pauză de aproape doi ani, a anunțat că revine în politica de la Chișinău și fostul ministru al Muncii și Protecției Sociale, Marcel Spatari, în vârstă de 44 de ani. În 2023, la un an și jumătate de la învestirea sa în funcție în cadrul guvernului condus de Natalia Gavrilița, Spatari și-a anunțat demisia de la cârma ministerului, funcție pe care a preluat-o Alexei Buzu.
Veronica Roșca, în vârstă de 43 de ani este un alt candidat PAS pentru funcția de deputat în Legislativ. Roșca este juristă de profesie, iar din februarie 2024 a fost desemnată în funcția de președintă a Comisiei juridice, numiri și imunități, după ce Olesea Stamate a rămas fără această funcție. Veronica Roșca face parte din PAS din 2016, iar în 2020 a fost aleasă vicepreședintă a partidului.
Se vrea înapoi în Parlament și actualul ministru al Afacerilor Externe, Mihai Popșoi. El a preluat această funcție, în ianuarie, după ce Nicu Popescu și-a anunțat demisia. Mihai Popșoi în vârstă de 38 de ani a fost președintele fracțiunii Partidului Acțiune și Solidaritate din Parlament și vicepreședinte al formațiunii politice. El a devenit deputat în urma alegerilor din februarie 2019, din partea Blocului electoral ACUM, iar în iulie 2021 a candidat pe lista PAS.
Următorul pe listă este ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea. El este și vicepreședinte al Partidului Acțiune și Solidaritate și numărul opt pe lista PAS. Din martie 2019 până în iulie 2022 a deținut funcția de deputat în Parlament. În iulie 2022 a fost numit în funcția de ministru al Agriculturii și Industriei Alimentare în Guvernul Natalia Gavrilița, pe care a continuat s-o dețină și în Guvernul Dorin Recean. În noiembrie 2024 a fost numit ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale. Vladimir Bolea are 53 de ani și este din satul Carabetovca, raionul Basarabeasca.
Pentru un nou mandat de deputat candidează și Liliana Nicolaescu-Onofrei în vârstă de 56 de ani. Ea este filolog de profesie, iar în 2012 devine consiliera ministrei educației de atunci, Maia Sandu. În februarie 2019, este aleasă deputată în Parlament din partea blocului ACUM. Peste câteva luni renunță la fotoliul de deputat pentru a ocupa funcția de ministră a Educației în Guvernul condus de Maia Sandu. La alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021 candidează pe lista partidului PAS și devine din nou deputat.
Locul 10 de pe lista PAS i-a revenit vicecampioanei olimpice la lupte, Anastasia Nichita în vârstă de 26 de ani.
Sondajul a fost realizat în perioada 6–13 septembrie 2025 pe un eșantion de 1.127 de respondenți. Eșantionul este reprezentativ pentru populația adultă a Republicii Moldova și are o marjă de eroare de ±2,9%. La sondaj nu au participat moldovenii din diaspora și cetățenii din stânga Nistrului.
Cercetarea a fost autorizată de Comisia Electorală Centrală și a fost realizată la comanda Comunității WatchDog.MD în cadrul proiectului ”Support for Combating FIMI in the context of elections in the Republic of Moldova” cu suportul financiar al Miniserului de Externe al Estoniei.
