A crescut numărul militarilor care decid să rămână în Armata Națională după încheierea serviciului militar obligatoriu. Anul trecut, rata militarilor în termen care au devenit militari prin contract a fost mai mare cu 10 la sută față de anul 2022. Responsabilii din cadrul Marelui Stat Major consideră că această evoluție pozitivă se datorează faptului că din 2023, militarii în termen participă la exerciții internaționale desfășurate în țară și peste hotare.
Peste 400 de tineri încorporați recent în Armata Națională au depus jurământul militar de la începutul acestui an.
În garnizoanele Cahul și Chișinău au depus jurământul militar 160 de tineri.
”Urmează etape pe o de o parte mai complicate, dar pe de alta mult mai interesante. Veți participa la exerciții și alte activități pe teritoriul țării, iar unii dintre voi poate chiar și peste hotare”, a spus Sergiu Cirimpei, general de brigadă.
Timp de cinci săptămâni, tinerii au participat la Cursul de instruire inițială, în cadrul căruia au studiat regulamentele militare, elementele instrucției de front și caracteristicile tehnico-tactice ale armamentului din dotarea Armatei Naționale.
”Acum au trecut instruirea inițială. Au venit de acasă, s-au instruit ceea ce ține de programul zilnic, de acțiunile care sunt ale militarului.Ulterior merge pregătirea specialiștilor, care ei o să fie divizați fiecare pe funcția lui, care o să activeze următoarele 11 luni. Și merge alte proceduri, alte momente, care merge de instruire cu nivel grup si mai departe”, spune Constantin Ciobanu.
Tinerii care au depus jurământul militar s-au arătat conștienți că îi așteaptă și în continuare un program de instruire destul de solicitant.
”Am avut pregătiri în parcursul de instruire. Am avut trageri, am avut exerciții militare. Destul de pregătit”.
Unii ne-au spus că sunt pregătiți pentru provocări, iar armata este alegerea lor, chiar dacă serviciul militar este obligatoriu.
”Am vrut la armată pentru că vreau să am catedra militară. Vreau să întru în poliție după asta. La armată chiar sunt multe lucruri interesante: trageri, acțiuni cât mai multe și antrenamente. Părinții tot îs bucuroși pentru mine dar la mine emoțiile îs un pic mai mari pentru că eu sunt în acțiunea dată”.
”Este foarte interesant. Mult sport. Multe acțiuni. Sunt foarte mari emoții, cred că și părinții mei tot au foarte emoționați, și aștept cât mai repede să-i văd”.
Părinții și rudele militarilor în termen speră că tinerii vor obține în Armata Națională experiențe interesante și utile.
”Eu sunt bucuroasă foarte foarte mult pentru că el slujește pentru Moldova noastră și să află și el mândru. Și îi place, și ne place și nouă tot asta, care el o decis să fie militar”.
”Emoții foarte pozitive, sunt bucuroasă că am crescut un băiat. El singur l-a sunat pe domnul maior, eu vreu să fac armata, dar s-a cerut adică”.
În 2023, sarcina de încorporare în Armata Națională a fost de 3050. Sistemul de apărare națională al Republicii Moldova este mixt, iar forțele se completează atât în baza obligațiunilor militare, cât și a încadrării benevole prin contract. Fostul comandant al Armatei Naționale Vitalie Stoian, care este în prezent șeful catedrei militare a Universității Tehnice din Moldova susține că Armata Națională nu are suficientă capacitate de a pregăti militar toți cetățenii apți din punct de vedere medical, de aceea e necesar catedrele militare sunt o alternativă foarte eficientă, iar această experiență ar putea fi preluată și de alte state.
”Ce avem noi poate care e diferit de sistemul occidental, acestea sunt catedrele militare de pe lângă instituțiile de învățământ, unde noi pregătim cetățenii pentru apărarea Patriei, poate ar trebui de extins acest sistem. La catedra militară învață studenții instituțiilor de învățământ, elevii colegiilor din ultimul an de instruire, inclusiv și absolvenții. Armata Națională nu are facilitățile necesare pentru ca să acopere acest număr de pregătire a cetățenilor. De asta și o parte se pregătește în serviciul militar activ, iar o parte se pregătește la catedra militară”, spune Vitalie Stoianov, fost comandant al Armatei Naționale.
Expertul în securitate Artur Leșcu susține că Moldova are nevoie de un format modernizat al serviciului militar obligatoriu, așa cum țara noastră nu-și poate permite financiar o armată formată exclusiv din profesioniști. Însă, Armata Națională trebuie să-și întărească și sistemul de pregătire permanentă a rezerviștilor, mai spune Leșcu.
”În așa domeniu specific cum e milităria este nevoie de verificare în primul rând, de nivelul lor de pregătire, fizică, mentală, cunoștințe tactice. Deci, asta dacă nu se practică se uită e absolut natural. Dacă avem rezerviști este normal ca periodic să aibă aceste antrenamente”.
În fiecare an, până la 2000 de rezervişti sunt chemaţi de Armata Națională la instruiri. Până la atingerea vârstei de 60 de ani, un rezervist din ţara noastră poate fi chemat la exerciţii o dată la cinci ani.
