Inițiativa Ministerului Sănătății de a interzice fumatul, inclusiv țigările electronice și narghilele, pe terasele și în sălile localurilor a provocat un val de nemulțumiri în sectorul HoReCa. Proprietarii restaurantelor susțin că modificarea legii anti-tutun va avea un impact negativ asupra afacerilor, în contextul în care mulți dintre clienți erau obișnuiți să fumeze în timp ce consumau băuturi și bucate.
Expertul în politici publice din domeniul HoReCa, Aneta Zasavițchi, a calificat inițiativa Guvernului drept cinică și consideră că localurile pot deveni ușor ținte pentru colectarea amenzilor, deoarece angajații restaurantelor nu pot controla utilizarea dispozitivelor electronice care nu emit fum.
Expertul susține că, odată cu aplicarea restricțiilor, toate persoanele fumătoare „vor ajunge într-o zonă gri” și „vor fi considerate infractori, deși sunt adulți care cumpără un produs perfect legal”.
„Avem un bisiness, o categorie de HoReCa, care se bazează pe vânzare și consum de narghilea. Dacă să luăm exemplul Europei, aceste localuri sunt permise în Europa doar contracost unei autorizații care costă mult mai mult și nu toți și-o permit, de ce Republica Moldova nu va face astfel de licență de autorizație de permisiune pentru localurile de acest gen, ar acumula și niște taxe, atunci ai un loc specializat”, afirmă Aneta Zasavițchi, expert în politici publice din domeniul HoReCa.
Guvernul a mai avut o tentativă de a reduce numărul fumătorilor prin legea anti-tutun, care a intrat în vigoare pe 31 mai 2016. Aceasta prevede amenzi între o mie și trei mii de lei pentru persoanele care fumează în locuri publice și până la zece mii de lei pentru proprietarii de localuri care permit fumatul.
Aneta Zasavițchi aduce în discuție exemplul pandemiei, când, deși petrecerile au fost interzise, multe dintre ele au fost organizate cu ușile închise sau s-au desfășurat acasă. Expertul susține că introducerea restricțiilor nu îi va determina pe fumători să renunțe la acest obicei nociv, deoarece „tot ce se interzice ța devine și mai atractiv.”
„Nu HoReCa și nu agentul economic trebuie să fie jandarmul și să se ocupe de educația populației. Ar trebui găsite soluții pentru localuri și mai mici și toate tipurile de localuri, agenților economici să le permită de la intrare câțiva pași, câțiva metrii să pună o scrumieră, să fie clar identificat locul unde doar acolo ai voie să fumezi, pentru că neidentificând un loc se fumează peste tot”, spune Aneta Zasavițchi, expert în politici publice din domeniul HoReCa.
Angajații localurilor din Capitală spun că noile restricții pentru fumători vor provoca mai multe situiații de conflict.
„Ei vin să se relaxeze, să servească un pahar de vin, să stea la o vorbă cu un prieten, să fumeze o țigară, clar lucru, și în caz când noi îi restricționăm, în dreptul lor de a se odihni, de a se relaxa așa cum își doresc ei, sigur că vom întâmpina dificultăți, o să fie foarte multe”, explică Valeriu tentiuc, chelner.
Reprezentanții industriei cer autorităților să reevalueze măsurile și să găsească soluții care ar echilibra protecția sănătății publice cu nevoile economice ale sectorului. De asemenea, aceștia propun crearea unor zone special amenajate în afara localurilor, unde fumatul ar putea fi permis fără a afecta restul clienților.
În timp ce unii locuitori ai Capitalei salută inițiativa de a interzice fumatul în localuri, alții susțin că vor fi discriminați.
„Ori interzici, ori nu interzici, oamenii vor fuma pe ascuns”.
„Nouă ne vine fumul, e rău pentru organismul nostru, asta nu trebuie să fie”.
„Suntem împotriva fumatului, trebuie de dus un stil de viață sănătos”.
„O să trebuiască de amenajar niște locuri care să nu încurce la alții”.
„Pentru copii va fi OK ca să ei să nu observe toată chestie dată și iarăși pentru persoanele care nu fumează va fi un plus”.
„Nu se va inhala așa de tare fumul de țigară de persoane care sunt alături de noi. La noi se practică mai multă libertate și toți vor să facă ce vor ei, acolo unde stau și să facă totul”.
Ministra Sănătății, Ala Nemerenco, susține că proiectul de lege, care se află pe agenda Guvernului, a fost consultat public și urmează să fie aprobat în curând.
„Dacă până acum semnul interzis era țigareta din care ieșea fum, acum propunem să avem toate tipurile de țigărete sub semnul interzis”, spune Ala Nemerenco, ministra Sănătății.
Totodată, ministra Sănătății a ținut să demonteze miturile despre țigările electronice, despre care fumatorii cred că ar fi mai puțin nocive decât produsele obișnuite de tutun.
„Atunci când nicotina este cumva dusă de vaporii de apă, e umed, ea neapărat va fi mai grea și va cădea undeva pe epiteliu în bronhe sau unde va ajunge mai ușor”, explică ministra.
Potrivit studiilor publicate de Agenția Națională pentru Sănătate Publică, în 2022, în țara noastră, 25% dintre adolescenții cu vârsta de 13-17 ani au fumat țigări electronice. O situație alarmantă privind consumul de tutun se atestă și în rândul adulților.
Astfel, potrivit ultimului studiu național al prevalenței factorilor de risc ai bolilor netransmisibile, 3 din 10 adulți, sau 29,9% din populația adultă, sunt consumatori ai diverselor produse de tutun, cu o prevalență a fumatului de șapte ori mai mare în rândul bărbaților, arată datele ANSP.
