Republica Moldova se află într-un moment crucial al parcursului său european și are o perspectivă istorică de aderare care i-ar permite finalizarea negocierilor în aproximativ șase ani. Este opinia redactorului șef al platformei din România specializate în afacerile europene, Calea Europeană, Robert Lupițu, exprimată într-un interviu realizat în cadrul campaniei „Europa de lângă noi”, lansată de posturile de televizine ONE TV și Star TV. Robert Lupițu subliniază însă, că procesul de aderare al Republicii Moldova la UE, ar putea fi reversibil, dacă țara nu va avea un președinte și o majoritate parlamentară pro-europeană.
„Cred că uniunea Europeană simte ceea ce și președinta von der Leyen a numit, această chemarea istoriei. Și, practic, răspunsul Unii Europeane la chemarea istoriei trebuie să fie extinderea. Pe de altă parte, nu este un proces ireversibil și vedem ce se întâmplă în această perioadă în Georgia. Cu puterea de acolo, cu legea agenților străini, cu faptul că Uniunea Europeană și SUA critică, faptul că un parcurs european ireversibil al Georgiei acum se dovedește a fi cu adevărat reversibil. Acesta este un semnal de alarmă pe care și Chisinau trebuie să o privească în perspectiva ceea ce urmează. Alegerile prezidențiale, referendumul privind aderea la Unii Europene, apoi alegerile parlamentare din vara anului viitor. Ne putem da seama cât de importante sunt și alegerile pentru parcursul european al Republicii Moldova, pentru că dacă vom avea un președinte pro-european și o majoritate pro-europeană, atunci ea se va suprapune și va coopera cu o Uniune europeană care are fața orientată către extindere și vom putea ajunge spre finalul decenniului, dacă nu la aderarea efectivă, măcar în etapa finală a încheiei negocielor de aderare.”
De la aderare, România a beneficiat de fonduri europene semnificative, primind până la 100 de miliarde de euro, de trei ori mai mult decât a investit. Aceste fonduri au îmbunătățit infrastructura și calitatea vieții în comunități, iar investițiile străine s-au multiplicat de până la 10 ori, spune Lupițu.
„Veți putea merge în România și deja suntem în stadiul în care cred că nicio localitate din România, niciun sat sau comună din România nu mai există una care să nu aibă măcar un proiect finanțat cu fonduri europene, un proiect realizat cu fonduri europene, un domeniu care a fost îmbunătățit prin fonduri, prin accesul la fondurile europene, fie că vorbim, de exemplu, despre accesul la apă potabilă, fie că vorbim despre rețea de canalizare, fie că vorbim despre electricitate, fie că vorbim despre un bun trai în comunitate, de la tot ce înseamnă renovarea clădirilor și eficiență energetică, acum vorbim de foarte multe proiecte de infrastructură în ultimii ani. Acesta a fost un domeniu unde România, de pildă, a avut ceva probleme recuperarea decalajului istoric generat de infrastructură, unde, deși am avut fonduri europene, implementarea a fost dificilă din diferite motive. Acum am recuperat acest tren și sunt foarte multe proiecte de infrastructură și aici mă refer la infrastructură rutieră, drumuri expres, autostrăzi care sunt în diferite faze de de execuție”.
Robert Lupițu, subliniază că, pentru a valorifica aceste oportunități, Republica Moldova trebuie să se concentreze pe reformele esențiale în domenii precum justiția și afacerile interne, aspecte ce au reprezentat provocări pentru toate statele est-europene care au aderat la UE.
„În primul și în primul rând, Republica Moldova trebuie să se concentreze pe fondurile de preaderare de care va dispune în perioada următoare pentru a reforma principalele sectoare care sunt necesare a fi reformate în vederea aderării. În mod clar, o zonă de capitole destul de importantă și dificilă în negociere, care a fost până în toate statele care au aderat din partea estică, sunt capitole legate de justiție și afaceri interne. Deci componenta aceasta legată de securitatea granițelor, de securitatea frontierilor legate de independența magistraților, de independența procesului judiciar, de digitalizarea procesului administrativ și procesului judiciar, care aici sunt proiecte care pot fi create pe bază a fondurilor de preaderare.”
Republica Moldova are însă avantajul de a învăța din experiența României și a altor state membre, folosind provocările întâmpinate de acestea ca o oportunitate de anticipare strategică în drumul său spre integrarea europeană.
„La momentul aderării, ce cred că va fi important, e un lucru pe care îl spun adesea și în România, noi nu trebuie să utilizăm decalajul istoric pe care îl avem față de țările dezvoltate ca un complex de inferioritate. Trebuie să-l folosim ca un simț de anticipare strategică de ce greutăți au întâmplinat alții și ce probleme au avut alte țări să corectăm mai rapid sau chiar să prevenim anumite lucruri. Cu altfel spus, Republica Moldova se poate uita, și atent de la distanță, dar și cu lupa la experiența româniei și la ce a făcut România în acești 17-20 de ani pentru a învăța din această experiență.”
Republica Moldova își sporește șansele de aderare la UE, datorită diasporei care vede la firul ierbii ce înseamnă Uniunea Europeană, mai spune Lupițu.
„ În momentul în care vrei să aderi la Uniunea Europeană, cum este cazul de față, înseamnă că vrei să aderi la acele principii, înseamnă că te regăsești în acele valori și ca stat, dar și ca națiune, și ca popor, și ca societate. Deja Republica Moldova simte, într-un fel, apartenența la Uniunea Europeană prin faptul că sunt foarte mulți cetățenii în diaspora moldovenească, care diaspora moldovenească se întâmplă să fie în Uniunea Europeană, deci ei văd la firul ierbii ce înseamnă beneficiul apartenentei la Uniunea Europeană. ”
Expertul subliniază că există o tendință de dezinformare și de a creare a anumitor narative false că UE este un proiect politic al eșecului și că statele vor să iasă din uniune.
„În momentul în care un stat membru înregistează un succes, nu va spune e succesul, Europei, va spune e succesul meu. Dar dacă un stat membru înregistează un eșec, va spune e vina Europei. De aceea se creează această disonanță cognitivă că UE este un proiect care nu este bun. Nu are cum să nu fie bun, când vă dau iarăși un exemplu din 27 de state membre ale UE, toate de la Germania până la ultimul, au beneficiat de pe urma aparatenenței la piața internă. Toate statele sunt pe plus. România a intrat în UE cu un PIB de 40 de miliarde de dolari, euro, și acum este de la aproape 300. Dacă actualmente în anul 2024 suntem în situația în care întrebi cetățenii britanici dacă e mai bine înafara UE sau nu și unii îți spun că regretă faptul că s-au retras din UE. Vorbim de un stat membru G7, stat membru G20, membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU, fostă putere colonială și regretă că s-a retras din UE, de ce un stat ca Republica Moldova nu și-ar dori să se afle într-o organizație de unde un stat foarte puternic și relevant la nivel mondial s-a retras și regretă.”
Acest material jurnalistic este realizat în cadrul proiectului „Promovarea avantajelor aderării Moldovei la UE prin exemplul experienței României”, finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova. Conținutul acestui material jurnalistic nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova.
