20 de ani în Uniunea Europeană au schimbat Estonia în totalitate. Aceasta este opinia expertei estoniene Tiina Ilsen, șefa rețelei internaționale de experți „PractNet”, prezentă în aproape 20 de țări. În cadrul interviului oferit jurnalistului ONE TV, Cătălin Murzac, în contextul campaniei de informare „Europa de lângă noi”, lansată de ONE TV și STAR TV, ea a subliniat că îmbunătățirea infrastructurii, educației și economiei, care s-a produs în toată țara după aderarea la UE, a făcut ca viața la sat să devină la fel de atractivă ca în orașele mari.
-Continuăm seria de discuții în cadrul proiectului „Europa de lângă noi” cu doamna Tiina Ilsen, șefa rețelei internaționale „PractNet”, care are peste 20 de experți din 19 țări europene și se specializează în cooperarea și dezvoltarea europeană. Doamna Ilsen, vă mulțumim mult că ați acceptat să ne acordați acest interviu.
-Mulțumesc pentru invitație.
-În acest an, Estonia sărbătorește 20 de ani de la aderarea sa la Uniunea Europeană. Cum s-a schimbat viața oamenilor în acest timp?
-Putem spune direct că noi, estonienii, nu suntem deloc buni la insinuări. S-a schimbat totul, într-adevăr. Pentru noi, să devenim membri ai Uniunii Europene a fost obiectivul nostru principal aproape imediat după ce am devenit din nou independenți. Pentru noi acest lucru însemna securitate, însemna garanții pentru independența noastră. Negocierile au început în 1997. Am avut 7 ani foarte intensivi, iar în 2004, în acest an, într-adevăr, avem jubileu: 20 de ani de când am devenit membri ai Uniunii Europene. Când spun că totul s-a schimbat pentru noi, este adevărat. Oportunitățile economice, sentimentul de securitate al oamenilor, sentimentul că nu suntem singuri, că aparținem familiei europene, unde se deschid pentru noi oportunități și beneficii pe care, ca o țară mică de sine stătătoare, nu am fi putut să le obținem niciodată pentru oamenii noștri, cel puțin nu cu aceeași viteză. Viața noastră s-a schimbat complet datorită faptului că suntem în Uniunea Europeană. Infrastructura noastră, drumurile noastre, furnizarea noastră de apă, antreprenorii, oportunitățile de comerț, desigur, în Uniunea Europeană, dar și, cum se spune, nu subvenții, ci sprijinirea diferitelor proiecte, diferitelor fonduri ale Uniunii Europene. Viața noastră în regiuni s-a dezvoltat foarte mult. În trecut, aveam un singur oraș mare, iar restul erau periferii; acum, însă, a început un proces invers: oamenii doresc să trăiască mai mult în orașele mici, nu în capitala Tallinn. Datorită Uniunii Europene, această infrastructură, viața în sate, în regiuni, a devenit la fel de dezvoltată ca și în orașele mari. Nu am fi putut niciodată atinge asta de sine stătător. De asemenea, în ceea ce privește dezvoltarea educației, a mediului înconjurător, toate aceste lucruri despre care se vorbește adesea că „ah, ce înseamnă asta?”. Dar pentru noi, ca o țară mică, poate chiar lucruri simple, cum ar fi, nu știu, colectarea de gunoi, pentru toate acestea, am primit investiții și sprijin de la Uniunea Europeană. În 20 de ani, Estonia a primit 20 de miliarde de sprijin de la Uniunea Europeană. Încă de la început am calculat că dacă investim 1 euro, primim înapoi 4 de la Uniunea Europeană, pentru că apartenența la Uniunea Europeană înseamnă că și membrul Uniunii Europene trebuie să investească ceva. Deci, gândirea oamenilor, deschiderea pentru oportunități, accesul la călătorii ieftine. Toate acestea nu le-am fi putut realiza fără să fim membri ai Uniunii Europene.
-Astăzi, sprijinul cetățenilor pentru Uniunea Europeană este la fel de puternic ca în 2004?
-Mai puternic. Acum este de aproape 90%. Când am aderat, am avut și noi un referendum, 67% au votat „pentru”. Așa cum știți, avem și o populație vorbitoare de limba rusă. Aproximativ 25%, poate puțin mai mult, din populația Estoniei este vorbitoare de limba rusă. În anii ’90, de exemplu, atunci când am devenit din nou independenți, aproape 98% din populația vorbitoare de limba rusă era împotrivă să aderăm la structurile Uniunii Europene, inclusiv la NATO. După acești 20 de ani, putem spune că sprijinul populației vorbitoare de limba rusă din Estonia pentru Uniunea Europeană este la fel de mare ca sprijinul populației vorbitoare de limba estonă. Deci, s-a schimbat foarte mult, pentru că viața a devenit mai bună pentru toți. Este un fapt pe care îl vedem în fiecare zi. Prin urmare, sprijinul este foarte mare. Am intrat în familia Europei și nimeni nu ne poate respinge.
-Estonia a devenit un adevărat exemplu pentru multe țări în ceea ce privește digitalizarea serviciilor. Cum a contribuit Uniunea Europeană la această transformare digitală a țării?
-Am început, de fapt, înainte de aderarea la Uniunea Europeană, pentru că am înțeles foarte repede că atunci când imaginea Estoniei în anii ’90 în Europa era de fostă republică sovietică mică și rea, unde toți vor să… Am înțeles foarte repede că trebuie să ne inventăm propriul viitor, care să ne scoată în evidență, care să ne facă să nu mai putem spune că suntem o țară cu probleme și fără propria noastră narațiune pentru viitor. De aceea am început să pregătim digitalizarea noastră, cum am numit-o noi, președintele nostru o numea un „salt de tigru”. Asta însemna digitalizare completă, informatizare, de exemplu, a școlilor. Aderarea la Uniunea Europeană ne-a oferit acces, în primul rând, la investiții mari. Adică companiile noastre care se dezvoltă, avem, de fapt, un sector privat și un sector public foarte bun, pentru că este clar că statul nu poate dezvolta totul singur. Și investițiile pe care aceste companii private le-au primit după aderarea la Uniunea Europeană au permis dezvoltarea digitalizării în țara noastră, inclusiv, de exemplu, și a internetului, Wi-Fi-ul care ajunge până în adâncurile pădurii. Avem multă pădure, ne place să trăim în pădure și să nu ne vedem vecinii. Considerăm că internetul rapid este un drept al omului. Și fondurile Uniunii Europene, toate aceste cabluri care trebuiau să ajungă în ultimul sat, ne-au oferit investiții foarte mari, fonduri mari pentru sprijinirea dezvoltării digitalizării în afara orașului.
-Au existat probleme cu absorbția acestor fonduri? Pentru că avem exemple, precum România, pe care o luăm adesea ca referință, unde rata de absorbție a fost sub 50%. Cum au stat lucrurile în Estonia ?
-Vizitez des țara voastră dat fiind atribuțiile mele de serviciu. Noi, cei din țările mici, parcă cerem scuze mereu: „Oh, avem o țară atât de mică”. Dar, de fapt, Estonia este un exemplu bun că o țară mică are un avantaj, aceasta oferă multe oportunități pe care țările mari nu le au. Este ca un vapor mare și unul mic: când cel mare virează, durează mai mult, dar cel mic virează rapid. De aceea, birocrația într-o țară mică este mult mai ușor de gestionat, de corectat și de transformat astfel încât totul să funcționeze normal. În țările mari, procesele sunt mai lente și mai complexe, fiindcă au sisteme mai mari, mai mulți oameni și funcționari, ceea ce complică inclusiv absorbția fondurilor și direcționarea lor eficientă. Însă în țările mici, acest lucru este mai ușor și mai rapid, și sunt sigură că și în Moldova va fi mult mai ușor și rapid decât în țările mari.
-În ce domenii considerați că Estonia a avut succes în integrarea europeană? Care sectoare sau domenii au devenit mai performante, iar care poate nu au reușit să se adapteze la noile condiții?
-Îmbunătățirea vieții în zonele rurale. În satele și regiunile noastre avem acum școli excelente, infrastructură modernă și drumuri accesibile. Aceasta este una dintre realizările noastre majore în acești 20 de ani, datorită apartenenței noastre la Uniunea Europeană. De asemenea, posibilitatea de a lucra în străinătate este foarte importantă. Subliniez aici aspectul de muncă. Și eu am lucrat 12 ani în străinătate, dar acum vedem că mai mulți oameni se întorc decât pleacă. Mulți merg să lucreze temporar în străinătate și apoi revin, deoarece întotdeauna e mai bine să trăiești în propria țară, să vorbești limba ta și să contribui la dezvoltarea propriei țări. În plus, această posibilitate de a lucra în străinătate nu doar extinde perspectiva oamenilor asupra lumii, ci și întărește credința în propria țară. Așadar, cred că libertatea de a lucra și de a studia în străinătate oferă mult pentru dezvoltarea personală a oamenilor. Cei care se întorc, foarte mulți oameni se întorc deja sau doar călătoresc temporar pentru a studia sau a lucra, se întorc și devin o resursă specială pentru țara noastră. În acest an avem un exemplu excelent despre cum țările mici pot influența puternic politicile Uniunii Europene. Prim-ministrul nostru va deveni Înaltul Reprezentant pentru Afaceri Externe al Comisiei Europene de la Bruxelles. Asta demonstrează că țările mici au capacitatea de a influența procesele politice și că aceasta este o realizare semnificativă. Dacă cineva se întreabă de ce să fim parte din Uniunea Europeană, răspunsul este că apartenența la UE înseamnă a avea un cuvânt important în modul în care funcționează Uniunea.
-Ce lecții ar putea învăța Moldova din experiența Estoniei sau a altor țări baltice care au fost sub ocupație sovietică, ori de la alte state ale fostului bloc socialist, în procesul de integrare europeană?
-Cred că, dacă vorbim despre Estonia și, poate, și despre Letonia și Lituania, una dintre lecțiile pe care le vedem acum este că temerile și miturile de dinaintea aderării la Uniunea Europeană s-au dovedit nefondate. Am fost speriați nu doar de Rusia, ci ni se spunea că birocrația europeană ne va domina, că nu vom mai avea dreptul la cuvânt în propria țară, că vom trebui să măsurăm tot timpul bananele și că veți deveni sclavii unei puteri mari, cum ar fi Comisia Europeană. Temerile că prețurile vor crește, că europenii vor veni să ne cumpere pământul și vom rămâne fără nimic – toate aceste mituri erau foarte răspândite, cred că la fel ca în toate fostele republici sovietice. Experiența noastră a arătat că toate acestea sunt minciuni, și că nu ar trebui să ne temem să alegem viitorul european. Totuși, trebuie să fim autocritici și să recunoaștem că, la început, în Estonia am exagerat în implementarea unora dintre directivele Comisiei Europene, multe dintre care de fapt au caracter de recomandare. Am crezut că trebuie să respectăm totul imediat și fără excepție, iar acest lucru ne-a dus la unele greșeli. Am încercat prea mult să îndeplinim regulile pe care nimeni nu ni le-a impus de fapt. Toate dificultățile cu care ne-am confruntat la început au fost legate mai degrabă de dezvoltarea internă a țării noastre decât de aderarea la Uniunea Europeană. Pentru noi este dificil să identificăm ceva negativ. Pentru că totul s-a schimbat. Am devenit o țară mai încrezătoare și mai puternică. Iar în actualul context de securitate din Europa, Uniunea Europeană reprezintă protecția noastră.
– Anul viitor, Republica Moldova va deschide primele capitole privind armonizarea legislației europene. Care au fost cele mai dificile capitole pentru Estonia?
-Cred că unul dintre cele mai dificile capitole a fost cel referitor la standardele produselor și la condițiile fitosanitare. Acolo erau mii de pagini ce trebuiau ajustate, iar noi nu aveam experiență. A fost necesar să regândim agricultura. La sfârșitul anilor ’90, încă nu aveam o organizare clară a agriculturii, cum funcționează micii fermieri, cei mai mari și care sunt condițiile necesare. Au fost o mulțime de reglementări juridice ce trebuiau ajustate pentru a îndeplini cerințele. Totuși, nu a existat nimic esențial cu care nu am fi putut fi de acord. Aș sublinia aspecte foarte practice, precum reglementarea pescuitului sau a vânatului – lucruri la care nu ne gândisem înainte. În momentul aderării la Uniunea Europeană, am realizat că totul funcționează ca un sistem de guvernare, pe care trebuie să-l respectăm, iar în final, toate aceste reguli vor aduce beneficii pentru dezvoltarea țării.
– Ce perspective vedeți pentru Republica Moldova în Uniunea Europeană? Cum evaluați ambițiile Moldovei de a adera la UE?
– Fără îndoială, Moldova aparține Uniunii Europene, nu există niciun dubiu în acest sens. În ceea ce privește perspectivele, țelul pe care vi l-ați propus…aveți exemplul Estoniei – noi am realizat acest proces în șapte ani, iar timpul a trecut de atunci, așa că e foarte posibil să reușiți. Mult timp, în Europa și în lume, Moldova nu era percepută ca o țară puternică și independentă. Așa cum se spunea adesea despre noi la început: „fosta țară sovietică”, o țară aflată lângă o altă țară. Aderarea la Uniunea Europeană va permite Moldovei să-și ocupe locul cuvenit în Europa, acolo unde a aparținut dintotdeauna, dar de unde a lipsit temporar. Aveți prieteni foarte puternici și influenți. Există și prieteni mici și loiali, ca Estonia. Prietenii sunt necesari pentru a vă găsi locul în Uniune și să vă construiți parteneriate solide. Eu cred că Uniunea Europeană nu va fi completă fără Moldova, așa că aștept cu nerăbdare să văd Moldova parte din familia europeană.
Acest material jurnalistic este realizat în cadrul proiectului „Promovarea avantajelor aderării Moldovei la UE prin exemplul experienței României”, finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova. Conținutul acestui material jurnalistic nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova.
