VIDEO CRISTIAN TUDOR POPESCU: Moldovenii vor depăși toate provocările Kremlinului dacă vor ca Moldova să adere la UE

Referendumul constituțional privind aderarea Moldovei la Uniunea Europeană reprezintă un moment de orientare istorică foarte importantă și de stabilizare a țării, iar, prin participarea în număr mare la acest execercițiu electoral, cetățenii moldoveni vor reuși să depășească toate provocările, perversiunile și ticăloșiile propagandei Kremlinului. Declarațiile aparțin scriitorului și jurnalistului român Cristian Tudor Popescu și au fost făcute în cadrul interviului oferit realizatorului TV Iurii Ceabanov în contextul campaniei de informare „Europa de lângă noi”, lansată de posturile ONE TV și STAR TV.

 

– Vă salut! În proiectul nostru „Europa de lângă noi”, am inițiat o serie de dialoguri despre aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Astăzi îl avem oaspete pe Cristian Tudor Popescu, scriitor și gazetar. Aderarea la Uniunea Europeană prevede niște măsuri și niște lucruri care trebuiesc adoptate de guvernul acelei țări care tinde să adere, incomode și dificile de multe ori, grele. Cum facem să înțeleagă cetățenii, să înțeleagă populația că trebuie să suportăm acele măsuri pentru un bine public, viitor, pentru un viitor mai bun?

– Trebuie oamenilor să li se explice cu răbdare. Și o spun asta nu teoretizând, ci ca un român trecut prin aderare la Uniunea Europeană, aderarea României care nu s-a terminat nici în ziua de azi. România nu a fost pregătită pentru aderare, în 2007 a aderat, dar nu era pregătită pentru așa ceva. Iar acum încă sunt multe, multe de rezolvat în procesul acesta de integrare. Ca să îngreuneze sarcina și mai mult, și a Republicii Moldova, nu numai a României, Uniunea Europeană face eforturi, în clipa de față, să se integreze în Uniunea Europeană. Pentru că problemele la nivel european, în condițiile războiului din Ucraina, în condițiile mișcărilor anti UE din Uniunea Europeană, a partidelor care sunt împotriva Uniunii Europene și, de fapt, mai mult sau mai puțin explicit, sunt pro Kremlin în Europa, fac lucrurile chiar mai dificile decât erau în anii 2000, atunci când a aderat România. Deci, pentru pentru Republica Moldova este și mai greu în clipa de față. Presa are un rol absolut esențial. Pot face foarte mult gazetarii, jurnaliștii pot face foarte mult, creditându-i pe oameni cu inteligență. Aceasta este o greșeală pe care o fac mulți politicieni și mulți politicieni români. Le-au vorbit oamenilor, spunându-le ce vor să audă și evitând să le spună ce nu, ce cred ei, politicienii, că nu ar vrea să audă oamenii. Nu au avut tăria de a le vorbi despre greutăți, despre suferințe în această perioadă de aderare, despre renunțări la lucruri cu care erai obișnuit, dar politicianul consideră că, dacă vorbește de lucruri de astea grele, lucruri anevoioase…

– Omul nu mai vrea în Uniune…

– Nu că nu se mai vrea în Uniune, dar nu-l mai votează pe el. Asta e primul lucru care-l apasă. Se comportă cu mai multe perechi de mănuși oamenii, să nu îi speriem, să nu-i zgâriem. Ei, nu, această greșeală nu aș vrea s-o văd făcută în Republica Moldovam oamenilor trebuie să li se spună franc, de la bun început. Este foarte greu, trebuie să schimbăm legislația, trebuie să schimbăm modul nostru de viață, cu lucruri cu care suntem obișnuiți de atâția și de atâtea decenii, secole. Trebuie să le schimbăm, acesta este prețul intrării în Uniune.

– Și vine un mare dar, dar merită.

– Exact, merită, da. Și li se poate spune cu cifre, cu date clare, cu fapte, nu cu promisiuni, că merită și se poate da exemplul României. Cât a crescut România la toate nivelurile, la nivelul PIB-ului, la nivelul investițiilor străine, la nivelul general de viață, infrastructură, civilizație, în urma acestor 20 de ani de Uniune Europeană. În mod categoric, se pot prezenta cifre cu cât mai mulți bani a primit România de la Uniunea Europeană față de banii pe care i-a dat, de atâtea și atâtea ori mai mult, iar acum cu PNRRE-ul ( n.r. – Planul Național de Redresare Economică) nici nu mai vorbim, 30 de miliarde care trebuie consumați.

– Apropo de absorbție și justiție, corelația între aceste 2 termene, absorbția fondurilor, dar și legătura acestui concept cu justiția și lupta împotriva corupției….

– Păi, iarăși începe cu o propoziție foarte simplă. Fondurile europene sunt mai greu de furat, asta e deosebirea, mai greu să furi de la fonduri europene, pentru că oamenii ăia ți le dau numai în anumite condiții pe care trebuie să le îndeplinești. Și dacă la un moment dat nu le mai îndeplinești, pot să îți blocheze finanțarea imediat. Există un parchet european în clipa de față, înființat acum câțiva ani, condus de o româncă, Laura Codruța Kovesi, care chiar se ocupă în clipa de față cu fondurile europene, ce se întâmplă cu ele prin țările unde sunt trimise. Deci, pentru cei corupți, pentru cei care fură, care dau șpagă, care practică traficul de influență ca să sifoneze banii europeni, să folosesc un termen propriu acestor infractori, le e mai greu, le e mai greu decât să fure din banii statului dumneavoastră, al cetățenilor Republicii Moldova, așa cum s-a întâmplat cu băncile și cu miliardul aici, în Moldova.

– Poveste tristă… Există anumite temeri: mergem în Europa, ne pierdem suveranitatea, identitatea, ne fură ăia țara. Cum contracarăm ideile astea preconcepute?

– Cine vă fură identitatea, Dumnezeule? Cine? Astea sunt propagandă Kremlinistă pură, sută la sută. Și orice om cu o umbră de…, care are un bun simț, nici nu trebuie să fii extrem de inteligent pentru asta, trebuie să ai bun simț. Cine îți fură, domnule, identitatea? Asta e o prostie Bruxelles-ul nu te silește să faci lucrurile pentru care nu-ți dai acordul. Asta e un lucru simplu, nu te silește la nimic. În Uniunea Europeană intri pentru că ceri tu, nu te bagă nimeni cu forța. Iată un lucru pe care propaganda rusească în strecoară mereu, o absurditate, ca și cum ar fi păcălite să fie băgate, ca să fie jefuite de tot de Uniune, de averea națională, de identitatea națională și așa mai departe. Este o minciună neagră asta de care îți poți da seama imediat. Dimpotrivă, sunt încurajate identitățile naționale, mărcile naționale, culturale și comerciale. După cum știți, primesc de la Uniunea Europeană o acreditare la nivel UE, mărci cum e în România, de pildă, mărci precum e „Brânza de Săveni”, „Magiunul de Topoloveni” și așa mai departe. Deci, dimpotrivă, Uniunea Europeană vrea să conserve aceste valori de toate felurile naționale din fiecare țară. Nici vorbă de așa ceva.

– Povestea țărilor mici: suntem țară mică, mergem acolo, ne calcă în picioare cei mari. Deci, o fac pe avocatul diavolului acum…

– Nu te calcă nimeni în picioare, încă o dată, dimpotrivă, acolo funcționează un principiu care se dovedește, de multe ori, se dovedește și nociv pentru Uniunea Europeană, dar el este de o democrație împinsă la extrem, aproape că primejduiește democrația și anume principiul „consensul”.

– Unanimitatea…

– Unanimități… Eu nu am fost și eu nu-s de acord nici acum cu el. Consider că unanimitatea nu e un concept democratic, nu e. Unanimitatea erau la ședințele de partid comunist, domnule. Acolo, daca ridica cineva mâna, nu ca să fie împotrivă, dar să se abțină, era o problemă. Ședința nu a fost organizată cum trebuie, e o problemă. Unanimitatea e un concept comunist, domnule! Democrația înseamnă majoritate, nu unanimitate. Și așa e sănătos, după părerea mea, să existe majorități, nu unanimități. Iată la ce aberații poate să ducă unanimitatea ce face Ungaria în clipa de față, își bate joc de Uniunea Europeană, pur și simplu, cum vrea. Este brațul, sluga și brațul înarmat, brațul politic al Kremlinului în Europa și nu i se face nimic. Pe de altă parte, acest drept de veto asigură exact să nu se întâmple ce spuneți dumneavostră „te calcă în picioare”… Nu, domnule, dacă nu ești de acord, votezi împotrivă și nu se poate trece peste votul tău. Oare sunt conștienți cetățenii Republicii Moldova de asta? În clipa în care sunt membri ai Uniunii Europene, peste votul lor în Uniunea Europeană nu se poate trece.

– Cum considerați dumneavoastră, procesul de integrare este ireversibil? Sau cum să facă clasa politică, pentru ca cât mai multă lume să îmbrățișeze acest concept și ideea de aderare și cum să menținem viu interesul pentru aderare.

– Aderarea nu se termină niciodată…

– E un proces continuu…

– E un proces continuu și cum v-am spus la început: și Uniunea Europeană trebuie continuu să se integreze în Uniunea Europeană. Pentru că lucrurile se schimbă și trebuie mereu… Apar provocări grave și Uniunea trebuie să se adapteze, trebuie ea să se reformuleze, deci să se integreze…, să adere la valorile ei și să le reafirme, așa cum cere țărilor candidate. Deci, nu este ireversibil, nici democrația nu e un proces ireversibil. Ați fi crezut vreodată să vedeți ceea ce ați văzut în 6 ianuarie la Capitoliu, în Statele Unite ale Americii? Eu, nu, nici dumneavoastră. Deci, în țara cu cea mai veche democrație, se plimbau ăia prin Capitoliu, în inima democrației mondiale, se plimbau tot felul de descreierați. Iată la ce s-a putut ajunge. Deci, democrația nu este ireversibilă nicăieri în lumea aceasta. Nu o asigură nimeni. Nu ai stabilit-o și gata, suntem. Nu! Orice țară din această lume poate să devină din democrată o țară autoritaristă, o țară dictatorială, o țară totalitară. Acest risc există pentru orice națiune. Nu e nimeni scutit de așa ceva.

– România a aderat la Uniunea Europeană la pachet cu Bulgaria. Noi mergem la pachet cu Ucraina, cum e mersul ăsta la pachet: beneficii și pericole?

– Are și plus și minus, însă, gândind din experiența…, nu știu dacă e transferabilă experiența cuplului România – Bulgaria, care, totuși, sunt țări cam de aceeași dimensiune. România e ceva mai sus, dar nu mult, față de Bulgaria.
– Au cam aceeași greutate…
– Au cam aceeași greutate, exact, greutate specifică, să-i spunem. În cazul Ucraina – Moldova,nu. În Republica Moldova, diferențele sunt uriașe, dimensiuni, teritoriu imens, probleme politice care sunt de altă natură, Ucraina-i e într-un război. E cu totul altceva.

– Noi avem rana din regiunea transnistrieană…

– Aveți rana din Transnistria, care n-o văd închizându-se. Deci, sunt altele problemele. E mai grea aderarea Ucrainei și Moldovei, e mai grea, dar nu cred că este rău pentru Moldova faptul că este alături de Ucraina în acest proces de aderare, oricât de greu îi va fi. Nu cred că este rău pentru că în contextul regional de aici, Ucraina, dacă supraviețuiește acestui război cu Rusia, va fi o țară foarte important, după părerea mea.

– Va fi un scut pentru noi?

– Absolut! Deci, Ucraina va ieși, dacă supraviețuiește, repet, ceea ce nu e garantat, acestui război cu Rusia, atunci va fi o țară care va asigura stabilitate aici în zonă, va asigura, va permite un soi de comunitate în zonă, în jurul ei. La urma urmei, e cea mai mare țară de aici. Ucraina are 40 de milioane de locuitori. E foarte importantă și ca teritoriu. De aceea cred că mersul împreună al Republicii Moldova cu Ucraina, dincolo de orice vicisitudini și dificultăți, e binevenit.

– România a avut o declarație de la Snagov, de coeziune a forțelor politice pentru dezideratul european. Credeți că e posibilă un fel de declarație de la Snagov în Moldova? Sau avem nevoie noi de o Declarației de la Snagov?

– O, sigur că da, nevoie ar fi tot timpul. Dar mă îndoiesc, Moldova e în altă fază decât România. Pur și simplu e într-o altă fază. Probabil, se va depăși și acest stadiu, dar acum cu ce partide proruse văd că aveți aici, cu ce personaje mai mult sau mai puțin mascate. Unii zic că sunt și unioniști, dar de fapt nu sunt deloc unioniști, sunt kremliniști. Adică influența malefică a Rusiei în Basarabia în momentul ăsta e mult mai puternică decât în România.

– Credeți că sunt forțe politice în Moldova care își vor scoate măștile în momentul potrivit?

– Oricând! Asta și așteaptă Moscova. Asta e și strategia Moscovei. N-o să intre în Moldova cu trupe, pentru că nu poate din pricina Ucrainei. Iată un alt motiv pentru care Moldova este strâns legată de Ucraina. Da faptul că Moldova mai există ca stat în acest moment e datorită Ucrainei. Dacă Ucraina pică, Moldova… nici nu vreau să mă gândesc ce se întâmplă. Asta este ideea. Nu cred că e posibilă o astfel de declarație comună. Atunci au fost strânse toate partidele, practic, la Snagov. Nu cred că e posibilă o astfel de declarație în situația asta, poate peste câțiva ani. Dacă lucrurile nu vor merge într-o direcție rea, e posibil ca în câțiva ani să fie cu putință și o astfel de declarație.

– În octombrie, avem referendum în Republica Moldova pe 20 octombrie. Credeți că putem ști rezultatul acelui referendum sau este imprevizibil?

– Nu, nu puteți ști. Nici noi nu știm, nici dumneavoastră, însă ce gândesc eu în legătură cu referendumul din Republica Moldova este rezultatul lui numeric, procentaj… Pentru că nu este lipsit de semnificație dacă va fi pentru cu o marjă atâta sau dacă va fi pentru cu o marjă atât. Nu vreau să iau în considerație situația în care va fi contra. Deci, contează ca semnal, ca moment de orientare istorică foarte importantă și de stabilizare a țării, e foarte importantă o marjă mare cu care să câștige acest referendum, să fie pentru și asta depinde numai și numai de cetățenii Republicii Moldova. Dacă ei își doresc cu tot dinadinsul acest lucru, după părerea mea, vor reuși să depășească toate provocările, perversiunile și ticăloșiile propagandei Kremlinului în Moldova.

 

Interviul este realizat în cadrul proiectului „Promovarea avantajelor aderării Moldovei la UE prin exemplul experienței României”, finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova. Conținutul acestui material jurnalistic nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova.

AFLĂ DETALII DESPRE

DISTRIBUIE ȘTIREA